1 R ubeniţii şi gadiţii, care aveau foarte multe turme, au văzut că pământurile Iazerului şi Ghiladului erau locuri bune pentru vite.

Now the children of Reuben and the children of Gad had a very great multitude of livestock. When they saw the land of Jazer, and the land of Gilead, that behold, the place was a place for livestock;

2 A u venit la Moise, la preotul Elazar şi la conducătorii adunării şi le-au zis:

the children of Gad and the children of Reuben came and spoke to Moses, and to Eleazar the priest, and to the princes of the congregation, saying,

3 – Atarot, Dibon, Iazer, Nimra, Heşbon, Eleale, Sebam, Nebo şi Beon

“Ataroth, Dibon, Jazer, Nimrah, Heshbon, Elealeh, Sebam, Nebo, and Beon,

4 – ţinuturile pe care Domnul le-a lovit înaintea poporului Israel – sunt ţinuturi bune pentru vite, iar robii tăi au vite.

the land which Yahweh struck before the congregation of Israel, is a land for livestock; and your servants have livestock.”

5 D acă am găsit bunăvoinţă la tine, au adăugat ei, dă ţinuturile acestea în proprietatea robilor tăi şi nu ne trece peste Iordan.

They said, “If we have found favor in your sight, let this land be given to your servants for a possession. Don’t bring us over the Jordan.”

6 M oise le-a răspuns gadiţilor şi rubeniţilor: – Fraţii voştri se pregătesc de război, iar voi vreţi să rămâneţi aici?

Moses said to the children of Gad, and to the children of Reuben, “Shall your brothers go to the war, and shall you sit here?

7 D e ce vreţi să le descurajaţi inima israeliţilor şi să nu mai meargă în ţara pe care Domnul le-a dat-o?

Why do you discourage the heart of the children of Israel from going over into the land which Yahweh has given them?

8 A şa au făcut şi părinţii voştri pe care i-am trimis din Kadeş-Barnea să iscodească ţara.

Your fathers did so when I sent them from Kadesh Barnea to see the land.

9 D upă ce au mers în valea Eşcol şi au văzut ţara, au descurajat poporul ca să nu mai meargă în ţara pe care Domnul le-a dat-o.

For when they went up to the valley of Eshcol, and saw the land, they discouraged the heart of the children of Israel, that they should not go into the land which Yahweh had given them.

10 D omnul s-a aprins de mânie în ziua aceea şi a jurat:

Yahweh’s anger burned in that day, and he swore, saying,

11 „ Pentru că nu M-au urmat din toată inima lor, nici un bărbat peste douăzeci de ani care a ieşit din Egipt nu va vedea ţara pe care am promis-o prin jurământ lui Avraam, Isaac şi Iacov,

‘Surely none of the men who came up out of Egypt, from twenty years old and upward, shall see the land which I swore to Abraham, to Isaac, and to Jacob; because they have not wholly followed me,

12 î n afară de Caleb, fiul chenizitului Iefune, şi Iosua, fiul lui Nun, căci ei L-au urmat din toată inima pe Domnul.“

except Caleb the son of Jephunneh the Kenizzite, and Joshua the son of Nun; because they have followed Yahweh completely.’

13 A tunci s-a aprins mânia Domnului împotriva lui Israel şi i-a făcut să rătăcească în pustie timp de patruzeci de ani, până când toată generaţia care făcuse rău înaintea Lui a murit.

Yahweh’s anger burned against Israel, and he made them wander back and forth in the wilderness forty years, until all the generation, who had done evil in Yahweh’s sight, was consumed.

14 Ş i iată că acum vă ridicaţi voi, copii de păcătoşi, şi luaţi locul părinţilor voştri ca să aprindeţi şi mai tare mânia Domnului împotriva lui Israel.

“Behold, you have risen up in your fathers’ place, an increase of sinful men, to increase the fierce anger of Yahweh toward Israel.

15 D acă vă întoarceţi de la El, El va părăsi iarăşi pe poporul Său în pustie, iar cauza distrugerii lor veţi fi voi.

For if you turn away from after him, he will yet again leave them in the wilderness; and you will destroy all these people.”

16 A tunci ei s-au apropiat de Moise şi i-au zis: – Vom zidi aici ţarcuri pentru turmele noastre şi cetăţi pentru copiii noştri.

They came near to him, and said, “We will build sheepfolds here for our livestock, and cities for our little ones;

17 A poi ne vom înarma în grabă şi vom merge înaintea israeliţilor până îi vom duce pe fiecare la locul lui. În acest timp copiii noştri vor locui în cetăţi fortificate pentru a fi protejaţi de locuitorii ţării.

but we ourselves will be ready armed to go before the children of Israel, until we have brought them to their place. Our little ones shall dwell in the fortified cities because of the inhabitants of the land.

18 N u ne vom întoarce la familiile noastre înainte ca fiecare israelit să-şi fi primit moştenirea.

We will not return to our houses, until the children of Israel have each inherited their inheritance.

19 N u vom mai moşteni nimic împreună cu ei dincolo de Iordan, nici mai departe, pentru că moştenirea noastră este la răsărit de Iordan.

For we will not inherit with them on the other side of the Jordan, and forward; because our inheritance has come to us on this side of the Jordan eastward.”

20 A tunci Moise le-a răspuns: – Dacă veţi face aşa, dacă vă veţi înarma ca să luptaţi înaintea Domnului,

Moses said to them, “If you will do this thing, if you will arm yourselves to go before Yahweh to the war,

21 d acă veţi trece cu toţi cei înarmaţi dincolo de Iordan, înaintea Domnului, până ce El Îşi va izgoni dinainte toţi duşmanii Lui,

and every armed man of you will pass over the Jordan before Yahweh, until he has driven out his enemies from before him,

22 ş i dacă vă veţi întoarce numai după ce ţara va fi supusă Domnului, atunci veţi fi fără vină înaintea Domnului şi înaintea lui Israel, iar ţinutul acesta va fi proprietatea voastră înaintea Domnului.

and the land is subdued before Yahweh; then afterward you shall return, and be guiltless towards Yahweh, and towards Israel; and this land shall be to you for a possession before Yahweh.

23 D ar dacă nu veţi face aşa, atunci veţi păcătui înaintea Domnului şi puteţi fi siguri că păcatul vostru vă va ajunge.

“But if you will not do so, behold, you have sinned against Yahweh; and be sure your sin will find you out.

24 C onstruiţi cetăţi pentru copiii voştri şi ţarcuri pentru turmele voastre, dar împliniţi ce aţi promis cu gura voastră.

Build cities for your little ones, and folds for your sheep; and do that which has proceeded out of your mouth.”

25 G adiţii şi rubeniţii i-au zis lui Moise: – Noi, robii tăi, vom face întocmai după poruncile stăpânului nostru.

The children of Gad and the children of Reuben spoke to Moses, saying, “Your servants will do as my lord commands.

26 C opiii şi soţiile noastre, turmele şi vitele noastre vor rămâne aici în fortificaţiile Ghiladului.

Our little ones, our wives, our flocks, and all our livestock, shall be there in the cities of Gilead;

27 D ar robii tăi, toţi cei pregătiţi pentru război, vor trece dincolo să lupte înaintea Domnului, cum zice stăpânul nostru.

but your servants will pass over, every man who is armed for war, before Yahweh to battle, as my lord says.”

28 A tunci Moise le-a dat porunci cu privire la ei, preotului Elazar, lui Iosua, fiul lui Nun, şi conducătorilor familiilor din seminţiile israeliţilor.

So Moses commanded concerning them to Eleazar the priest, and to Joshua the son of Nun, and to the heads of the fathers’ households of the tribes of the children of Israel.

29 E l le-a zis: – Dacă gadiţii şi rubeniţii, toţi cei pregătiţi pentru război, vor trece cu voi Iordanul înaintea Domnului şi veţi supune ţara, atunci să le daţi Ghiladul în stăpânire.

Moses said to them, “If the children of Gad and the children of Reuben will pass with you over the Jordan, every man who is armed to battle, before Yahweh, and the land is subdued before you, then you shall give them the land of Gilead for a possession;

30 D ar dacă nu vor trece dincolo înarmaţi împreună cu voi, atunci să li se dea o proprietate în mijlocul vostru în Canaan.

but if they will not pass over with you armed, they shall have possessions among you in the land of Canaan.”

31 G adiţii şi rubeniţii au răspuns: – Robii tăi vor face aşa cum a spus Domnul.

The children of Gad and the children of Reuben answered, saying, “As Yahweh has said to your servants, so will we do.

32 V om trece înarmaţi în Canaan înaintea Domnului, iar proprietatea pe care o moştenim să fie de partea aceasta a Iordanului.

We will pass over armed before Yahweh into the land of Canaan, and the possession of our inheritance shall remain with us beyond the Jordan.”

33 A tunci Moise a dat gadiţilor, rubeniţilor şi la jumătate din seminţia lui Manase, fiul lui Iosif, regatul lui Sihon, regele amoriţilor, şi regatul lui Og, regele Başanului – ţara cu cetăţile ei, cetăţile cu teritoriile din jurul lor.

Moses gave to them, even to the children of Gad, and to the children of Reuben, and to the half-tribe of Manasseh the son of Joseph, the kingdom of Sihon king of the Amorites, and the kingdom of Og king of Bashan, the land, according to its cities and borders, even the cities of the surrounding land.

34 G adiţii au zidit Dibonul, Atarotul, Aroerul,

The children of Gad built Dibon, Ataroth, Aroer,

35 A trot-Şofanul, Iazerul, Iogbeha,

Atrothshophan, Jazer, Jogbehah,

36 B et-Nimra şi Bet-Haranul ca cetăţi fortificate şi au construit şi ţarcuri pentru turme.

Beth Nimrah, and Beth Haran: fortified cities, and folds for sheep.

37 R ubeniţii au rezidit Heşbonul, Eleale, Chiriatayim,

The children of Reuben built Heshbon, Elealeh, Kiriathaim,

38 p recum şi Nebo şi Baal-Meon (aceste nume au fost schimbate) şi Sibma. Ei au pus alte nume cetăţilor pe care le-au construit.

Nebo, and Baal Meon, (their names being changed), and Sibmah. They gave other names to the cities which they built.

39 U rmaşii lui Machir, fiul lui Manase, s-au îndreptat către Ghilad, l-au cucerit şi i-au izgonit pe amoriţii care locuiau acolo.

The children of Machir the son of Manasseh went to Gilead, took it, and dispossessed the Amorites who were therein.

40 A tunci Moise i-a dat Ghiladul lui Machir, fiul lui Manase, şi el a locuit acolo.

Moses gave Gilead to Machir the son of Manasseh; and he lived therein.

41 I air, urmaşul lui Manase, a luat în stăpânire şi el câteva aşezări şi le-a numit Havot-Iair.

Jair the son of Manasseh went and took its towns, and called them Havvoth Jair.

42 N obah a cucerit Chenatul şi satele din împrejurimile lui şi l-a numit Nobah, după numele lui.

Nobah went and took Kenath, and its villages, and called it Nobah, after his own name.