1 G hiladitul Iefta, fiul unei prostituate, era un războinic viteaz, fiind fiul lui Ghilad.

Now Jephthah the Gileadite was a mighty man of valor, and he was the son of a prostitute. Gilead became the father of Jephthah.

2 S oţia lui Ghilad îi născuse fii, iar când aceştia au crescut mari, l-au izgonit pe Iefta, zicându-i: „Tu nu vei avea moştenire în familia noastră pentru că eşti fiul unei alte femei!“

Gilead’s wife bore him sons. When his wife’s sons grew up, they drove Jephthah out, and said to him, “You will not inherit in our father’s house, for you are the son of another woman.”

3 I efta a plecat dinaintea fraţilor săi şi a locuit în ţara Tob. Acolo nişte bărbaţi de nimic s-au adunat pe lângă Iefta şi au început să-l însoţească.

Then Jephthah fled from his brothers, and lived in the land of Tob. Outlaws joined up with Jephthah, and they went out with him.

4 D eci, după câtva timp, amoniţii au declarat război lui Israel.

After a while, the children of Ammon made war against Israel.

5 Î n timp ce amoniţii începuseră lupta cu Israel, cei din sfatul bătrânilor Ghiladului s-au dus să-l aducă pe Iefta din regatul Tob.

When the children of Ammon made war against Israel, the elders of Gilead went to get Jephthah out of the land of Tob.

6 E i i-au zis lui Iefta: – Vino, să ne fii căpetenie ca să ne luptăm cu amoniţii!

They said to Jephthah, “Come and be our chief, that we may fight with the children of Ammon.”

7 D ar Iefta i-a întrebat pe cei din sfatul bătrânilor Ghiladului: – Oare nu voi sunteţi aceia care m-aţi urât şi m-aţi izgonit din familia tatălui meu? De ce aţi venit la mine acum când sunteţi în primejdie?

Jephthah said to the elders of Gilead, “Didn’t you hate me, and drive me out of my father’s house? Why have you come to me now when you are in distress?”

8 C ei din sfatul bătrânilor Ghiladului i-au răspuns lui Iefta: – Ne întoarcem la tine pentru că am dori să vii cu noi şi să lupţi împotriva amoniţilor. După aceea, tu vei fi căpetenia noastră, a tuturor locuitorilor Ghiladului!

The elders of Gilead said to Jephthah, “Therefore we have turned again to you now, that you may go with us, and fight with the children of Ammon. You will be our head over all the inhabitants of Gilead.”

9 I efta i-a întrebat din nou: – Dacă mă aduceţi înapoi ca să lupt împotriva amoniţilor şi Domnul îi va da în mâna mea, voi deveni eu cu adevărat căpetenia voastră?

Jephthah said to the elders of Gilead, “If you bring me home again to fight with the children of Ammon, and Yahweh delivers them before me, will I be your head?”

10 C ei din sfatul bătrânilor Ghiladului i-au răspuns: – Domnul să ne judece dacă nu vom face întocmai cum ai zis!

The elders of Gilead said to Jephthah, “Yahweh will be witness between us. Surely we will do what you say.”

11 I efta a plecat cu cei din sfatul bătrânilor Ghiladului şi poporul l-a pus în fruntea lui drept căpetenie şi conducător. Apoi Iefta a rostit din nou aceste cuvinte, înaintea Domnului, la Miţpa. Iefta îi învinge pe amoniţi

Then Jephthah went with the elders of Gilead, and the people made him head and chief over them. Jephthah spoke all his words before Yahweh in Mizpah.

12 D upă aceea, Iefta a trimis nişte soli la regele amoniţilor ca să-i spună: – Ce ai cu mine, de ai venit să lupţi împotriva ţării mele?

Jephthah sent messengers to the king of the children of Ammon, saying, “What have you to do with me, that you have come to me to fight against my land?”

13 R egele amoniţilor le-a răspuns solilor lui Iefta: – Pentru că atunci când venea din Egipt, Israel mi-a luat ţara, de la Arnon până la Iabok şi până la Iordan. Acum, înapoiază-mi-o pe cale paşnică!

The king of the children of Ammon answered to the messengers of Jephthah, “Because Israel took away my land, when he came up out of Egypt, from the Arnon even to the Jabbok, and to the Jordan. Now therefore restore that territory again peaceably.”

14 I efta a trimis din nou soli regelui amoniţilor

Jephthah sent messengers again to the king of the children of Ammon;

15 c a să-i spună: – Aşa vorbeşte Iefta: „Nu Israel a luat ţara Moabului şi ţara amoniţilor

and he said to him, “Thus says Jephthah: Israel didn’t take away the land of Moab, nor the land of the children of Ammon,

16 p entru că, atunci când veneau din Egipt, israeliţii au mers prin pustie până la Marea Roşie şi apoi şi-au continuat drumul până la Kadeş.

but when they came up from Egypt, and Israel went through the wilderness to the Red Sea, and came to Kadesh;

17 I srael a trimis atunci soli regelui Edomului, rugându-l să-i lase să treacă prin ţara lui, dar regele Edomului nu i-a îngăduit. A mai trimis soli şi regelui Moabului, dar nici acesta nu a acceptat. Astfel, Israel a rămas la Kadeş.

then Israel sent messengers to the king of Edom, saying, ‘Please let me pass through your land;’ but the king of Edom didn’t listen. In the same way, he sent to the king of Moab; but he would not: and Israel stayed in Kadesh.

18 A poi au călătorit prin pustie, au înconjurat ţara Edomului şi ţara Moabului, au ajuns în partea de răsărit şi şi-au aşezat tabăra dincoace de Arnon. Deci nu au păşit pe hotarul Moabului, întrucât Arnon făcea parte din teritoriul Moabului.

Then they went through the wilderness, and went around the land of Edom, and the land of Moab, and came by the east side of the land of Moab, and they encamped on the other side of the Arnon; but they didn’t come within the border of Moab, for the Arnon was the border of Moab.

19 A tunci Israel a trimis soli lui Sihon, regele amoriţilor, rege al Heşbonului. Israel l-a rugat să-l lase să treacă prin ţara lui ca să ajungă la locul lui.

Israel sent messengers to Sihon king of the Amorites, the king of Heshbon; and Israel said to him, ‘Please let us pass through your land to my place.’

20 D ar Sihon nu a avut încredere în Israel ca să-l lase să treacă prin teritoriul lui, ci şi-a adunat poporul, a venit la Iahaţ şi s-a luptat cu Israel.

But Sihon didn’t trust Israel to pass through his border; but Sihon gathered all his people together, and encamped in Jahaz, and fought against Israel.

21 Î nsă Domnul, Dumnezeul lui Israel, l-a dat pe Sihon şi pe toţi oamenii săi în mâna lui Israel. Ei i-au învins şi astfel Israel a ocupat tot teritoriul amoriţilor care locuiau în această ţară.

Yahweh, the God of Israel, delivered Sihon and all his people into the hand of Israel, and they struck them. So Israel possessed all the land of the Amorites, the inhabitants of that country.

22 E i au moştenit tot teritoriul amoriţilor de la Arnon până la Iabok şi din pustie până la Iordan.

They possessed all the border of the Amorites, from the Arnon even to the Jabbok, and from the wilderness even to the Jordan.

23 A cum, după ce Domnul, Dumnezeul lui Israel, i-a izgonit pe amoriţi dinaintea poporului Său Israel, tu să-i ocupi teritoriul?

So now Yahweh, the God of Israel, has dispossessed the Amorites from before his people Israel, and should you possess them?

24 O are nu vei moşteni tu ceea ce îţi dă în stăpânire zeul tău Chemoş ? Deci şi noi vom moşteni tot ceea ce Domnul, Dumnezeul nostru, va dezmoşteni de la alţii pentru noi!

Won’t you possess that which Chemosh your god gives you to possess? So whoever Yahweh our God has dispossessed from before us, them will we possess.

25 C rezi că eşti mai puternic decât Balak, fiul lui Ţipor, regele Moabului? S-a certat el oare vreodată cu Israel sau s-a luptat el împotriva lui?

Now are you anything better than Balak the son of Zippor, king of Moab? Did he ever strive against Israel, or did he ever fight against them?

26 I srael locuieşte de trei sute de ani în Heşbon şi în satele dimprejurul lui, în Aroer şi în satele dimprejurul lui şi în toate cetăţile care sunt pe malurile Arnonului. De ce nu le-aţi luat în tot acest timp?

While Israel lived in Heshbon and its towns, and in Aroer and its towns, and in all the cities that are along by the side of the Arnon, three hundred years; why didn’t you recover them within that time?

27 E u nu ţi-am greşit cu nimic, iar tu îmi faci rău luptându-te cu mine. Domnul să judece astăzi! El să fie Judecător între israeliţi şi amoniţi!“

I therefore have not sinned against you, but you do me wrong to war against me. May Yahweh the Judge be judge today between the children of Israel and the children of Ammon.”

28 R egele amoniţilor nu a luat în seamă mesajul pe care i l-a trimis Iefta.

However the king of the children of Ammon didn’t listen to the words of Jephthah which he sent him.

29 A tunci Duhul Domnului a venit peste Iefta. El a străbătut Ghiladul şi Manase, a trecut prin Miţpa Ghiladului şi din Miţpa Ghiladului a înaintat împotriva amoniţilor.

Then Yahweh’s Spirit came on Jephthah, and he passed over Gilead and Manasseh, and passed over Mizpah of Gilead, and from Mizpah of Gilead he passed over to the children of Ammon.

30 I efta a făcut un jurământ înaintea Domnului, zicându-I: „Dacă îi vei da în mâna mea pe amoniţi,

Jephthah vowed a vow to Yahweh, and said, “If you will indeed deliver the children of Ammon into my hand,

31 a tunci oricine mă va întâmpina la porţile locuinţei mele, când mă voi întoarce în pace de la amoniţi, va fi al Domnului şi îl voi aduce ca ardere de tot!“

then it shall be, that whatever comes out of the doors of my house to meet me, when I return in peace from the children of Ammon, it shall be Yahweh’s, and I will offer it up for a burnt offering.”

32 I efta a început lupta împotriva amoniţilor şi Domnul i-a dat în mâna lui.

So Jephthah passed over to the children of Ammon to fight against them; and Yahweh delivered them into his hand.

33 E l i-a măcelărit de la Aroer până la intrarea în Minit şi până la Abel-Cheramim, distrugând douăzeci de cetăţi. A fost un măcel foarte mare. Astfel, amoniţii au fost umiliţi înaintea Israeliţilor.

He struck them from Aroer until you come to Minnith, even twenty cities, and to Abelcheramim, with a very great slaughter. So the children of Ammon were subdued before the children of Israel.

34 I efta s-a întors acasă, la Miţpa, şi tocmai atunci fiica sa i-a ieşit în întâmpinare cu tamburine şi dansuri. Ea era singurul lui copil. Nu mai avea nici un alt fiu sau fiică.

Jephthah came to Mizpah to his house; and behold, his daughter came out to meet him with tambourines and with dances. She was his only child. Besides her he had neither son nor daughter.

35 C ând a văzut-o, şi-a sfâşiat hainele şi a zis: – Vai, fata mea! Mi se frânge inima de durere! Nu ştiu ce să fac, căci am făcut un jurământ înaintea Domnului şi nu pot să-l retrag!

When he saw her, he tore his clothes, and said, “Alas, my daughter! You have brought me very low, and you are one of those who trouble me; for I have opened my mouth to Yahweh, and I can’t go back.”

36 E a i-a răspuns: – Tată, dacă ai făcut un jurământ înaintea Domnului, fă-mi potrivit cu ceea ce ai jurat, mai ales acum când Domnul te-a răzbunat pe amoniţi, duşmanii tăi!

She said to him, “My father, you have opened your mouth to Yahweh; do to me according to that which has proceeded out of your mouth, because Yahweh has taken vengeance for you on your enemies, even on the children of Ammon.”

37 Î ngăduie-mi însă un lucru, a continuat ea. Lasă-mă singură două luni căci vreau să plec, să mă duc în munţi cu prietenele mele şi să-mi plâng fecioria!

She said to her father, “Let this thing be done for me. Leave me alone two months, that I may depart and go down on the mountains, and bewail my virginity, I and my companions.”

38 – Du-te! i-a răspuns el. Şi a lăsat-o singură două luni. Ea s-a dus cu prietenele ei şi şi-a plâns fecioria în munţi.

He said, “Go.” He sent her away for two months: and she departed, she and her companions, and mourned her virginity on the mountains.

39 L a sfârşitul celor două luni, s-a întors la tatăl ei şi el şi-a împlinit jurământul făcut. Ea fusese fecioară. De atunci s-a statornicit în Israel obiceiul

At the end of two months, she returned to her father, who did with her according to his vow which he had vowed. She was a virgin. It was a custom in Israel

40 c a în fiecare an, timp de patru zile, israelitele s-o jelească pe fata ghiladitului Iefta.

that the daughters of Israel went yearly to celebrate the daughter of Jephthah the Gileadite four days in a year.