1 F iul meu, dacă ai girat pentru semenul tău, dacă ai bătut palma pentru un străin,

My son, if you have become collateral for your neighbor, if you have struck your hands in pledge for a stranger;

2 d acă eşti legat de ceea ce ai spus şi eşti prins de cuvintele gurii tale,

You are trapped by the words of your mouth. You are ensnared with the words of your mouth.

3 i ată ce să faci acum, fiule, ca să te eliberezi, căci ai căzut în mâna semenului tău: smereşte-te îndată şi stăruieşte înaintea semenului tău!

Do this now, my son, and deliver yourself, since you have come into the hand of your neighbor. Go, humble yourself. Press your plea with your neighbor.

4 N u da somn ochilor tăi, nici odihnă pleoapelor tale.

Give no sleep to your eyes, nor slumber to your eyelids.

5 E liberează-te pe tine însuţi ca o gazelă din mâna vânătorului, ca o pasăre din plasa păsărarului.

Free yourself, like a gazelle from the hand of the hunter, like a bird from the snare of the fowler.

6 D u-te la furnică, leneşule! Uită-te cu atenţie la căile ei şi fii înţelept!

Go to the ant, you sluggard. Consider her ways, and be wise;

7 D eşi nu are nici conducător, nici supraveghetor, nici dregător,

which having no chief, overseer, or ruler,

8 t otuşi, ea îşi strânge provizii în timpul verii şi adună hrană la vremea secerişului.

provides her bread in the summer, and gathers her food in the harvest.

9 C ât timp vei mai sta culcat, leneşule? Când te vei scula din somnul tău?

How long will you sleep, sluggard? When will you arise out of your sleep?

10 S ă mai dormi puţin, să mai aţipeşti puţin, să mai încrucişezi puţin mâinile ca să dormi…

A little sleep, a little slumber, a little folding of the hands to sleep:

11 ş i sărăcia vine peste tine ca un hoţ, iar lipsa – ca un om înarmat.

so your poverty will come as a robber, and your scarcity as an armed man.

12 O mul de nimic, individul nelegiuit umblă cu neadevărul în gură,

A worthless person, a man of iniquity, is he who walks with a perverse mouth;

13 c lipeşte răutăcios din ochi, dă din picior şi face semn cu degetele;

who winks with his eyes, who signals with his feet, who motions with his fingers;

14 u nelteşte răul cu lucrurile stricate din inima lui şi întotdeauna răspândeşte discordii.

in whose heart is perverseness, who devises evil continually, who always sows discord.

15 D e aceea distrugerea lui va veni pe neaşteptate; va fi zdrobit deodată şi fără leac.

Therefore his calamity will come suddenly. He will be broken suddenly, and that without remedy.

16 I ată şase lucruri pe care le urăşte Domnul, sunt chiar şapte cele pe care le dispreţuieşte:

There are six things which Yahweh hates; yes, seven which are an abomination to him:

17 o chii sfidători, limba mincinoasă, mâinile care varsă sânge nevinovat,

haughty eyes, a lying tongue, hands that shed innocent blood;

18 i nima care urzeşte planuri nelegiuite, picioarele care aleargă repede la rău,

a heart that devises wicked schemes, feet that are swift in running to mischief,

19 m artorul mincinos, care rosteşte minciuni, şi cel ce răspândeşte discordii între fraţi. Avertisment împotriva adulterului

a false witness who utters lies, and he who sows discord among brothers.

20 F iul meu, păstrează îndrumările tatălui tău şi nu uita învăţătura mamei tale.

My son, keep your father’s commandment, and don’t forsake your mother’s teaching.

21 L eagă-le pentru totdeauna la pieptul tău, prinde-le în jurul gâtului tău.

Bind them continually on your heart. Tie them around your neck.

22 C ând mergi, acestea te vor conduce; când dormi, te vor veghea; iar când te vei trezi, îţi vor vorbi.

When you walk, it will lead you. When you sleep, it will watch over you. When you awake, it will talk with you.

23 C ăci porunca este o candelă, învăţătura este o lumină, iar mustrarea disciplinară este calea spre viaţă.

For the commandment is a lamp, and the law is light. Reproofs of instruction are the way of life,

24 E le te vor proteja de femeia imorală, de limba măgulitoare a femeii străine.

to keep you from the immoral woman, from the flattery of the wayward wife’s tongue.

25 N -o pofti în inima ta pentru frumuseţea ei şi nu te lăsa fascinat de pleoapele ei.

Don’t lust after her beauty in your heart, neither let her captivate you with her eyelids.

26 C ăci din cauza femeii prostituate, ajungi să rămâi doar cu o bucată de pâine, şi soţia altuia îţi răpeşte viaţa îmbelşugată.

For a prostitute reduces you to a piece of bread. The adulteress hunts for your precious life.

27 P oate cineva să ia foc în sân fără să i se ardă hainele?

Can a man scoop fire into his lap, and his clothes not be burned?

28 S au poate merge cineva pe cărbuni aprinşi fără să-i ardă picioarele?

Or can one walk on hot coals, and his feet not be scorched?

29 T ot aşa este şi cu cel ce se culcă cu soţia altuia: oricine se atinge de ea nu va rămâne nepedepsit.

So is he who goes in to his neighbor’s wife. Whoever touches her will not be unpunished.

30 O amenii nu dispreţuiesc un hoţ dacă el fură ca să-şi aline foamea când este înfometat,

Men don’t despise a thief, if he steals to satisfy himself when he is hungry:

31 î nsă dacă este prins va plăti înşeptit, chiar dacă va trebui să dea toată averea din casa lui.

but if he is found, he shall restore seven times. He shall give all the wealth of his house.

32 U n om care comite adulter însă este fără minte! Oricine face aşa îşi ruinează sufletul.

He who commits adultery with a woman is void of understanding. He who does it destroys his own soul.

33 V a avea parte de răni şi dezonoare, iar ruşinea nu i se va şterge.

He will get wounds and dishonor. His reproach will not be wiped away.

34 C ăci gelozia înfurie pe un bărbat, şi el nu va avea milă în ziua răzbunării;

For jealousy arouses the fury of the husband. He won’t spare in the day of vengeance.

35 n u va accepta nici o despăgubire şi va refuza darul, oricât de mare ar fi el.

He won’t regard any ransom, neither will he rest content, though you give many gifts.