1 I sraeliţii au făcut din nou ce este rău în ochii Domnului şi de aceea Domnul i-a dat pe mâna lui Midian timp de şapte ani.

The children of Israel did that which was evil in Yahweh’s sight: and Yahweh delivered them into the hand of Midian seven years.

2 M idianiţii i-au asuprit cu putere pe israeliţi. Din cauza lor, israeliţii şi-au făcut grote în munţi, peşteri şi fortăreţe.

The hand of Midian prevailed against Israel; and because of Midian the children of Israel made themselves the dens which are in the mountains, and the caves, and the strongholds.

3 O ri de câte ori semăna Israel, midianiţii împreună cu amalekiţii şi popoarele din răsărit porneau împotriva lui.

So it was, when Israel had sown, that the Midianites, the Amalekites, and the children of the east came up against them.

4 E i îi invadau ţara şi distrugeau roadele pământului până aproape de Gaza. Nu lăsau în Israel nici hrană, nici oi, nici boi şi nici măgari,

They encamped against them, and destroyed the increase of the earth, until you come to Gaza. They left no sustenance in Israel, and no sheep, ox, or donkey.

5 c ăci ei veneau cu vitele şi corturile lor, sosind ca o mulţime de lăcuste. Ei şi cămilele lor erau fără număr şi intrau în ţară ca s-o distrugă.

For they came up with their livestock and their tents. They came in as locusts for multitude. Both they and their camels were without number; and they came into the land to destroy it.

6 I srael decăzuse foarte mult din cauza midianiţilor. Atunci israeliţii au strigat către Domnul.

Israel was brought very low because of Midian; and the children of Israel cried to Yahweh.

7 C ând au strigat israeliţii către Domnul din cauza lui Midian,

When the children of Israel cried to Yahweh because of Midian,

8 D omnul le-a trimis un profet care le-a zis: „Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel: «Eu v-am scos din Egipt, Eu v-am smuls din casa sclaviei

Yahweh sent a prophet to the children of Israel; and he said to them, “Yahweh says, the God of Israel, ‘I brought you up from Egypt, and brought you out of the house of bondage.

9 ş i v-am eliberat din mâna egiptenilor şi din mâna tuturor celor ce vă asupreau! I-am izgonit dinaintea voastră şi v-am dat vouă ţara lor!

I delivered you out of the hand of the Egyptians, and out of the hand of all who oppressed you, and drove them out from before you, and gave you their land.

10 V -am poruncit atunci că Domnul este Dumnezeul vostru şi de aceea să nu vă temeţi de zeii amoriţilor în a căror ţară locuiţi. Dar voi n-aţi ascultat de glasul Meu.»“ Chemarea lui Ghedeon

I said to you, “I am Yahweh your God. You shall not fear the gods of the Amorites, in whose land you dwell.” But you have not listened to my voice.’”

11 D upă aceea a venit Îngerul Domnului şi S-a aşezat sub terebintul din Ofra, care era al abiezritului Ioaş. Fiul său, Ghedeon, treiera grâul în teasc, ca să-l ascundă de midianiţi.

Yahweh’s angel came, and sat under the oak which was in Ophrah, that belonged to Joash the Abiezrite. His son Gideon was beating out wheat in the wine press, to hide it from the Midianites.

12 Î ngerul Domnului i S-a arătat şi i-a zis: – Domnul este cu tine, războinic viteaz!

Yahweh’s angel appeared to him, and said to him, “Yahweh is with you, you mighty man of valor!”

13 G hedeon I-a răspuns: – Nu te supăra, domnule, dar dacă Domnul este cu noi atunci de ce ni s-au întâmplat toate acestea? Şi unde sunt toate minunile pe care ni le-au istorisit părinţii noştri când ziceau: „Nu ne-a scos Domnul din Egipt?“ Dar acum Domnul ne-a părăsit şi ne-a dat în mâna midianiţilor.

Gideon said to him, “Oh, my lord, if Yahweh is with us, why then has all this happened to us? Where are all his wondrous works which our fathers told us of, saying, ‘Didn’t Yahweh bring us up from Egypt?’ But now Yahweh has cast us off, and delivered us into the hand of Midian.”

14 D omnul S-a întors spre el şi i-a zis: – Du-te cu puterea aceasta pe care o ai şi eliberează Israelul din mâna midianiţilor! Oare nu te trimit Eu?

Yahweh looked at him, and said, “Go in this your might, and save Israel from the hand of Midian. Haven’t I sent you?”

15 E l I-a răspuns: – Iartă-mă, Stăpâne, dar cum să eliberez eu pe Israel? Iată că familia mea este cea mai mică în Manase, iar eu sunt cel mai tânăr în familia tatălui meu!

He said to him, “O Lord, how shall I save Israel? Behold, my family is the poorest in Manasseh, and I am the least in my father’s house.”

16 A tunci Domnul i-a zis: – Vei învinge pe Midian ca pe un singur om, pentru că Eu voi fi cu tine!

Yahweh said to him, “Surely I will be with you, and you shall strike the Midianites as one man.”

17 E l I-a răspuns: – Te rog, dacă tot am găsit bunăvoinţă la Tine, atunci înfăptuieşte un semn pentru mine ca să ştiu că într-adevăr Tu eşti Cel Ce vorbeşti cu mine!

He said to him, “If now I have found favor in your sight, then show me a sign that it is you who talk with me.

18 T e mai rog, nu Te depărta de aici până ce nu mă voi întoarce la Tine ca să-Ţi aduc darul meu şi să Ţi-l ofer! – Voi rămâne până te vei întoarce! i-a zis El.

Please don’t go away, until I come to you, and bring out my present, and lay it before you.” He said, “I will wait until you come back.”

19 G hedeon a intrat, a gătit un ied, iar dintr-o efă de făină a făcut azime. Carnea iedului a pus-o într-un coş, iar zeama într-un vas; apoi s-a dus înspre El, sub terebint şi I le-a oferit.

Gideon went in and prepared a young goat and unleavened cakes of an ephah of meal. He put the meat in a basket and he put the broth in a pot, and brought it out to him under the oak, and presented it.

20 Î ngerul Domnului i-a zis: – Ia carnea şi azimele şi pune-le pe stânca aceasta, iar zeama vars-o! El a făcut aşa.

The angel of God said to him, “Take the meat and the unleavened cakes, and lay them on this rock, and pour out the broth.” He did so.

21 Î ngerul Domnului a întins toiagul care era în mâna Lui şi a atins cu vârful carnea şi azimele. În acel moment a ieşit foc din stâncă, care a mistuit carnea şi azimele. Apoi Îngerul Domnului S-a făcut nevăzut.

Then Yahweh’s angel stretched out the end of the staff that was in his hand, and touched the meat and the unleavened cakes; and fire went up out of the rock, and consumed the meat and the unleavened cakes. Then Yahweh’s angel departed out of his sight.

22 A tunci Ghedeon şi-a dat seama că fusese Îngerul Domnului şi a zis: – Vai de mine, Stăpâne Doamne! Am văzut pe Îngerul Domnului faţă în faţă!

Gideon saw that he was Yahweh’s angel; and Gideon said, “Alas, Lord Yahweh! Because I have seen Yahweh’s angel face to face!”

23 D ar Domnul i-a răspuns: – Pace ţie! Să nu-ţi fie frică, căci nu vei muri!

Yahweh said to him, “Peace be to you! Don’t be afraid. You shall not die.”

24 G hedeon a zidit acolo un altar Domnului şi l-a numit „ Domnul este pace“. Altarul mai este încă şi astăzi în Ofra, care aparţine abiezriţilor. Ghedeon distruge altarul lui Baal

Then Gideon built an altar there to Yahweh, and called it “Yahweh is Peace.” To this day it is still in Ophrah of the Abiezrites.

25 Î n aceeaşi noapte Domnul i-a zis: – Ia cel de-al doilea bou tânăr al tatălui tău, boul care are şapte ani! Dărâmă altarul închinat de tatăl tău lui Baal şi taie stâlpul Aşerei care este lângă el.

That same night, Yahweh said to him, “Take your father’s bull, even the second bull seven years old, and throw down the altar of Baal that your father has, and cut down the Asherah that is by it.

26 Z ideşte apoi un altar potrivit Domnului, Dumnezeul tău, pe vârful acestei înălţimi, ia boul şi adu o ardere de tot, folosind stâlpul Aşerei pe care-l vei tăia!

Then build an altar to Yahweh your God on the top of this stronghold, in an orderly way, and take the second bull, and offer a burnt offering with the wood of the Asherah which you shall cut down.”

27 G hedeon a luat zece oameni din slujitorii lui şi a făcut aşa cum îi poruncise Domnul, dar fiindcă i-a fost foarte frică de familia lui şi de oamenii din cetate, a făcut acest lucru noaptea, nu ziua.

Then Gideon took ten men of his servants, and did as Yahweh had spoken to him. Because he feared his father’s household and the men of the city, he could not do it by day, but he did it by night.

28 C ând oamenii din cetate s-au sculat dis-de-dimineaţă, au observat că altarul lui Baal era dărâmat, stâlpul Aşerei, care fusese lângă el, era tăiat, iar boul fusese jertfit pe un altar nou.

When the men of the city arose early in the morning, behold, the altar of Baal was broken down, and the Asherah was cut down that was by it, and the second bull was offered on the altar that was built.

29 A tunci s-au întrebat unii pe alţii: – Cine a făcut o asemenea faptă? După ce au întrebat şi au cercetat li s-a răspuns: – Ghedeon, fiul lui Ioaş, a făcut fapta aceasta!

They said to one another, “Who has done this thing?” When they inquired and asked, they said, “Gideon the son of Joash has done this thing.”

30 O amenii din cetate i-au zis lui Ioaş: – Scoate-l afară pe fiul tău ca să moară, pentru că a dărâmat altarul lui Baal şi a tăiat stâlpul Aşerei de lângă el!

Then the men of the city said to Joash, “Bring out your son, that he may die, because he has broken down the altar of Baal, and because he has cut down the Asherah that was by it.”

31 I oaş le-a răspuns tuturor acelora care i-au stat împotrivă: – Oare voi trebuie să-i ţineţi partea? Voi trebuie să-l apăraţi? Cine îl va răzbuna pe Baal să fie ucis până dimineaţă! Dacă este dumnezeu, atunci să se apere singur din cauză că i-a fost dărâmat altarul!

Joash said to all who stood against him, “Will you contend for Baal? Or will you save him? He who will contend for him, let him be put to death by morning! If he is a god, let him contend for himself, because someone has broken down his altar!”

32 Î n ziua aceea au pus lui Ghedeon numele Ierub-Baal şi au zis: – Să se certe Baal cu el din cauză că i-a dărâmat altarul! Semnul cu lâna

Therefore on that day he named him Jerub-Baal, saying, “Let Baal contend against him, because he has broken down his altar.”

33 T oţi midianiţii, amalekiţii şi popoarele din răsărit s-au aliat, au traversat Iordanul şi şi-au aşezat tabăra în valea Izreel.

Then all the Midianites and the Amalekites and the children of the east assembled themselves together; and they passed over, and encamped in the valley of Jezreel.

34 G hedeon a fost îmbrăcat cu Duhul Domnului şi a sunat din corn. Abiezer a fost chemat să meargă după el.

But Yahweh’s Spirit came on Gideon, and he blew a trumpet; and Abiezer was gathered together to follow him.

35 A trimis soli prin tot teritoriul lui Manase şi manasiţii au fost chemaţi să-l însoţească. A trimis soli în Aşer, în Zabulon şi în Neftali şi ei au venit să-l susţină.

He sent messengers throughout all Manasseh; and they also were gathered together to follow him. He sent messengers to Asher, and to Zebulun, and to Naphtali; and they came up to meet them.

36 A tunci Ghedeon I-a zis lui Dumnezeu: „Dacă într-adevăr vrei să-l eliberezi pe Israel, folosindu-te de mine precum ai spus,

Gideon said to God, “If you will save Israel by my hand, as you have spoken,

37 i ată, voi pune o învelitoare de lână în ogor. Dacă roua va apărea doar pe lână şi tot pământul va rămâne uscat, atunci voi înţelege că vrei să eliberezi Israelul prin mine, precum ai spus!“

behold, I will put a fleece of wool on the threshing floor; if there is dew on the fleece only, and it is dry on all the ground, then shall I know that you will save Israel by my hand, as you have spoken.”

38 Ş i aşa s-a şi întâmplat. Când s-a sculat a doua zi dis-de-dimineaţă, a stors învelitoarea, şi din ea a curs rouă; a umplut cu apă un vas întreg.

It was so; for he rose up early on the next day, and pressed the fleece together, and wrung the dew out of the fleece, a bowl full of water.

39 A tunci Ghedeon I-a zis din nou lui Dumnezeu: „Să nu te aprinzi de mânie împotriva mea, dar voi mai vorbi încă o dată! Te rog, îngăduie-mi să mai încerc o dată semnul cu învelitoarea! Fă ca numai învelitoarea să rămână uscată şi tot pământul să se acopere cu rouă!“

Gideon said to God, “Don’t let your anger be kindled against me, and I will speak but this once. Please let me make a trial just this once with the fleece. Let it now be dry only on the fleece, and on all the ground let there be dew.”

40 Ş i Dumnezeu a făcut aşa în noaptea aceea: învelitoarea a rămas uscată, iar tot pământul s-a acoperit cu rouă.

God did so that night; for it was dry on the fleece only, and there was dew on all the ground.