1 S olomon s-a înrudit cu Faraon, monarhul Egiptului. El a luat-o de soţie pe fiica acestuia şi a adus-o în Cetatea lui David până când a terminat de zidit palatul, Casa Domnului şi zidul din jurul Ierusalimului. Vedenia de la Ghivon: Solomon primeşte înţelepciune

Solomon made an alliance with Pharaoh king of Egypt, and took Pharaoh’s daughter, and brought her into David’s city, until he had finished building his own house, Yahweh’s house, and the wall around Jerusalem.

2 P oporul încă mai aducea jertfe pe înălţimi, căci încă nu fusese zidită o Casă pentru Numele Domnului.

However the people sacrificed in the high places, because there was not yet a house built for Yahweh’s name.

3 S olomon Îl iubea pe Domnul, împlinind hotărârile tatălui său, David, însă aducea jertfe şi ardea tămâie pe înălţimi.

Solomon loved Yahweh, walking in the statutes of David his father; except that he sacrificed and burned incense in the high places.

4 R egele s-a dus la Ghivon ca să aducă jertfe, pentru că acolo se afla cea mai însemnată înălţime. El a adus pe altarul de acolo o mie de arderi de tot.

The king went to Gibeon to sacrifice there; for that was the great high place. Solomon offered a thousand burnt offerings on that altar.

5 L a Ghivon, Domnul i S-a arătat lui Solomon noaptea într-un vis şi Dumnezeu i-a zis: – Cere-Mi orice vrei să-ţi dau!

In Gibeon, Yahweh appeared to Solomon in a dream by night; and God said, “Ask for what I should give you.”

6 – Tu ai arătat o mare îndurare faţă de robul Tău David, tatăl meu, a răspuns Solomon, căci a umblat înaintea Ta în credincioşie, în dreptate şi în curăţie de inimă. Tu ai arătat această mare îndurare faţă de el şi i-ai dat un fiu care stă astăzi pe tronul său.

Solomon said, “You have shown to your servant David my father great loving kindness, because he walked before you in truth, in righteousness, and in uprightness of heart with you. You have kept for him this great loving kindness, that you have given him a son to sit on his throne, as it is today.

7 D oamne, Dumnezeul meu, Tu l-ai numit rege pe slujitorul Tău în locul tatălui meu, David. Însă eu sunt tânăr şi nu ştiu să-mi îndeplinesc bine îndatoririle.

Now, Yahweh my God, you have made your servant king instead of David my father. I am just a little child. I don’t know how to go out or come in.

8 S lujitorul Tău se află în mijlocul poporului pe care l-ai ales, un popor atât de numeros, încât nu poate fi socotit sau numărat.

Your servant is among your people which you have chosen, a great people, that can’t be numbered or counted for multitude.

9 D ă-i slujitorului Tău o minte cu discernământ ca să pot judeca poporul Tău şi să pot deosebi între bine şi rău, căci cine este în stare să judece acest popor numeros al Tău?

Give your servant therefore an understanding heart to judge your people, that I may discern between good and evil; for who is able to judge this great people of yours?”

10 D omnului I-a plăcut cererea lui Solomon.

This request pleased the Lord, that Solomon had asked this thing.

11 Ş i Dumnezeu i-a zis: – Pentru că ai cerut acest lucru şi nu ai cerut pentru tine nici viaţa lungă, nici bogăţii şi nici moartea duşmanilor tăi, ci ai cerut înţelepciune pentru a face dreptate,

God said to him, “Because you have asked this thing, and have not asked for yourself long life, nor have you asked for riches for yourself, nor have you asked for the life of your enemies, but have asked for yourself understanding to discern justice;

12 v oi face după cum ai cerut. Îţi voi da o minte înţeleaptă şi pricepută cum nu a avut nimeni înaintea ta şi nici nu se va mai ridica după tine nimeni asemenea ţie.

behold, I have done according to your word. Behold, I have given you a wise and understanding heart; so that there has been no one like you before you, and after you none will arise like you.

13 M ai mult, îţi voi da şi ceea ce nu ai cerut, bogăţii şi faimă, aşa încât nu va fi nici un alt rege ca tine în tot timpul vieţii tale.

I have also given you that which you have not asked, both riches and honor, so that there will not be any among the kings like you for all your days.

14 Ş i, dacă vei umbla în căile Mele, păzind legile şi poruncile Mele, aşa cum a făcut tatăl tău, David, îţi voi lungi zilele.

If you will walk in my ways, to keep my statutes and my commandments, as your father David walked, then I will lengthen your days.”

15 S olomon s-a trezit şi şi-a dat seama că a fost un vis. El s-a întors la Ierusalim, s-a înfăţişat înaintea Chivotului Legământului cu Domnul şi a adus arderi de tot şi jertfe de pace. Apoi a dat un ospăţ pentru toţi slujitorii săi. Înţelepciunea lui Solomon

Solomon awoke; and behold, it was a dream. Then he came to Jerusalem, and stood before the ark of Yahweh’s covenant, and offered up burnt offerings, offered peace offerings, and made a feast for all his servants.

16 A tunci au venit înaintea regelui două prostituate.

Then two women who were prostitutes came to the king, and stood before him.

17 C ea dintâi a zis: – Stăpânul meu, eu locuiesc împreună cu această femeie în aceeaşi casă. Eu am născut un copil, în timp ce eram cu ea în casă,

The one woman said, “Oh, my lord, I and this woman dwell in one house. I delivered a child with her in the house.

18 i ar după trei zile de la naşterea fiului meu, a născut şi această femeie. Eram doar noi singure; nu mai era nici un alt străin în casă, ci doar noi două.

The third day after I delivered, this woman delivered also. We were together. There was no stranger with us in the house, just us two in the house.

19 Î n timpul nopţii, fiul ei a murit pentru că se culcase peste el.

This woman’s child died in the night, because she lay on it.

20 E a s-a sculat pe la miezul nopţii, mi-a luat fiul de lângă mine, în timp ce dormeam şi l-a aşezat la sânul ei, iar pe fiul ei, care murise, l-a aşezat la sânul meu.

She arose at midnight, and took my son from beside me, while your servant slept, and laid it in her bosom, and laid her dead child in my bosom.

21 M -am sculat dimineaţa ca să-mi alăptez fiul, dar el era mort. Când m-am uitat la el cu băgare de seamă la lumina zilei, am văzut că nu era fiul pe care-l născusem.

When I rose in the morning to nurse my child, behold, it was dead; but when I had looked at it in the morning, behold, it was not my son, whom I bore.”

22 – Ba nu! a zis cealaltă femeie. Fiul meu este cel viu, iar cel mort este al tău! Dar cea dintâi a răspuns: – Nu, nu! Fiul tău este cel mort, iar fiul meu este cel viu! Aşa se certau ele înaintea regelui.

The other woman said, “No; but the living one is my son, and the dead one is your son.” The first one said, “No; but the dead one is your son, and the living one is my son.” Thus they spoke before the king.

23 A tunci regele a zis: – Una zice: „Fiul meu este cel viu, iar fiul tău este cel mort!“, iar cealaltă zice: „Ba nu, ci fiul tău este cel mort, iar fiul meu este cel viu!“

Then the king said, “One says, ‘This is my son who lives, and your son is the dead;’ and the other says, ‘No; but your son is the dead one, and my son is the living one.’”

24 A poi regele a poruncit: „Aduceţi-mi o sabie!“ Şi i-au adus o sabie.

The king said, “Get me a sword.” So they brought a sword before the king.

25 I ar el a zis: „Tăiaţi copilul cel viu în două şi daţi-i o jumătate uneia şi o jumătate celeilalte!“

The king said, “Divide the living child in two, and give half to the one, and half to the other.”

26 A tunci femeia al cărei fiu era viu s-a umplut de durere pentru fiul ei şi a zis: – Te rog, stăpânul meu, dă-i ei copilul, dar nu-l omorî! Cealaltă însă zicea: – Să nu fie nici al meu, nici al tău! Tăiaţi-l în două!

Then the woman whose the living child was spoke to the king, for her heart yearned over her son, and she said, “Oh, my lord, give her the living child, and in no way kill him!” But the other said, “He shall be neither mine nor yours. Divide him.”

27 R egele a răspuns: – Daţi-i copilul cel viu primei femei şi nu-l omorâţi! Ea este mama lui.

Then the king answered, “Give her the living child, and definitely do not kill him. She is his mother.”

28 C ând a auzit verdictul dat de rege, tot Israelul s-a temut de el, pentru că şi-a dat seama că înţelepciunea lui Dumnezeu era în el, ca să facă dreptate.

All Israel heard of the judgment which the king had judged; and they feared the king; for they saw that the wisdom of God was in him, to do justice.