1 S olomon s-a înrudit cu Faraon, monarhul Egiptului. El a luat-o de soţie pe fiica acestuia şi a adus-o în Cetatea lui David până când a terminat de zidit palatul, Casa Domnului şi zidul din jurul Ierusalimului. Vedenia de la Ghivon: Solomon primeşte înţelepciune

Then Solomon made a marriage agreement with Pharaoh the king of Egypt. He took Pharaoh’s daughter and brought her to the city of David. She stayed there until he had finished building his own house, and the house of the Lord, and the wall around Jerusalem.

2 P oporul încă mai aducea jertfe pe înălţimi, căci încă nu fusese zidită o Casă pentru Numele Domnului.

The people were still giving their different gifts on altars, because no house had yet been built for the name of the Lord.

3 S olomon Îl iubea pe Domnul, împlinind hotărârile tatălui său, David, însă aducea jertfe şi ardea tămâie pe înălţimi.

Now Solomon loved the Lord. He walked in the Laws of his father David. But he gave gifts and burned special perfume on different altars.

4 R egele s-a dus la Ghivon ca să aducă jertfe, pentru că acolo se afla cea mai însemnată înălţime. El a adus pe altarul de acolo o mie de arderi de tot.

The king went to give a gift on the altar in worship at Gibeon, for that was where the most important altar was. Solomon gave a thousand burnt gifts on that altar.

5 L a Ghivon, Domnul i S-a arătat lui Solomon noaptea într-un vis şi Dumnezeu i-a zis: – Cere-Mi orice vrei să-ţi dau!

The Lord came to Solomon in a special dream in Gibeon during the night. God said, “Ask what you wish Me to give you.”

6 – Tu ai arătat o mare îndurare faţă de robul Tău David, tatăl meu, a răspuns Solomon, căci a umblat înaintea Ta în credincioşie, în dreptate şi în curăţie de inimă. Tu ai arătat această mare îndurare faţă de el şi i-ai dat un fiu care stă astăzi pe tronul său.

Then Solomon said, “You have shown great loving-kindness to Your servant David my father because he was faithful and right and good and pure in heart before You. And You have kept for him this great and lasting love. You have given him a son to sit on his throne this day.

7 D oamne, Dumnezeul meu, Tu l-ai numit rege pe slujitorul Tău în locul tatălui meu, David. Însă eu sunt tânăr şi nu ştiu să-mi îndeplinesc bine îndatoririle.

Now, O Lord my God, You have made Your servant king in place of my father David. But I am only a little child. I do not know how to start or finish.

8 S lujitorul Tău se află în mijlocul poporului pe care l-ai ales, un popor atât de numeros, încât nu poate fi socotit sau numărat.

Your servant is among Your people which You have chosen. They are many people. There are too many people to number.

9 D ă-i slujitorului Tău o minte cu discernământ ca să pot judeca poporul Tău şi să pot deosebi între bine şi rău, căci cine este în stare să judece acest popor numeros al Tău?

So give Your servant an understanding heart to judge Your people and know the difference between good and bad. For who is able to judge Your many people?”

10 D omnului I-a plăcut cererea lui Solomon.

It pleased the Lord that Solomon had asked this.

11 Ş i Dumnezeu i-a zis: – Pentru că ai cerut acest lucru şi nu ai cerut pentru tine nici viaţa lungă, nici bogăţii şi nici moartea duşmanilor tăi, ci ai cerut înţelepciune pentru a face dreptate,

God said to him, “You have asked this, and have not asked for a long life for yourself. You have not asked for riches, or for the life of those who hate you. But you have asked for understanding to know what is right. Because you have asked this,

12 v oi face după cum ai cerut. Îţi voi da o minte înţeleaptă şi pricepută cum nu a avut nimeni înaintea ta şi nici nu se va mai ridica după tine nimeni asemenea ţie.

I have done what you said. See, I have given you a wise and understanding heart. No one has been like you before, and there will be no one like you in the future.

13 M ai mult, îţi voi da şi ceea ce nu ai cerut, bogăţii şi faimă, aşa încât nu va fi nici un alt rege ca tine în tot timpul vieţii tale.

I give you what you have not asked, also. I give you both riches and honor. So there will be no king like you all your days.

14 Ş i, dacă vei umbla în căile Mele, păzind legile şi poruncile Mele, aşa cum a făcut tatăl tău, David, îţi voi lungi zilele.

And if you walk in My ways and keep My Laws and Word as your father David did, I will allow you to live a long time.”

15 S olomon s-a trezit şi şi-a dat seama că a fost un vis. El s-a întors la Ierusalim, s-a înfăţişat înaintea Chivotului Legământului cu Domnul şi a adus arderi de tot şi jertfe de pace. Apoi a dat un ospăţ pentru toţi slujitorii săi. Înţelepciunea lui Solomon

Solomon awoke, and saw it was a dream. He came to Jerusalem and stood before the Lord’s special box of the agreement. There he gave burnt gifts and peace gifts, and made a special supper for all his servants. Solomon’s Wisdom

16 A tunci au venit înaintea regelui două prostituate.

Then two women who sold the use of their bodies came to the king and stood in front of him.

17 C ea dintâi a zis: – Stăpânul meu, eu locuiesc împreună cu această femeie în aceeaşi casă. Eu am născut un copil, în timp ce eram cu ea în casă,

One of the women said, “O my lord, this woman and I live in the same house. And I gave birth to a child while she was in the house.

18 i ar după trei zile de la naşterea fiului meu, a născut şi această femeie. Eram doar noi singure; nu mai era nici un alt străin în casă, ci doar noi două.

On the third day after I gave birth, this woman gave birth to a child also. And we were alone. There was no one else with us in the house. There were only the two of us.

19 Î n timpul nopţii, fiul ei a murit pentru că se culcase peste el.

This woman’s son died during the night, because she lay on him.

20 E a s-a sculat pe la miezul nopţii, mi-a luat fiul de lângă mine, în timp ce dormeam şi l-a aşezat la sânul ei, iar pe fiul ei, care murise, l-a aşezat la sânul meu.

So she got up in the night and took my son from my side while I was asleep. She laid him in her arms, and her dead son in my arms.

21 M -am sculat dimineaţa ca să-mi alăptez fiul, dar el era mort. Când m-am uitat la el cu băgare de seamă la lumina zilei, am văzut că nu era fiul pe care-l născusem.

When I got up in the morning to nurse my son, I saw that he was dead. But when I came nearer and looked, I saw that he was not my son who was born to me.”

22 – Ba nu! a zis cealaltă femeie. Fiul meu este cel viu, iar cel mort este al tău! Dar cea dintâi a răspuns: – Nu, nu! Fiul tău este cel mort, iar fiul meu este cel viu! Aşa se certau ele înaintea regelui.

Then the other woman said, “No! The living one is my son, and the dead one is your son.” But the first woman said, “No! The dead one is your son and the living one is my son.” They spoke this way in front of the king.

23 A tunci regele a zis: – Una zice: „Fiul meu este cel viu, iar fiul tău este cel mort!“, iar cealaltă zice: „Ba nu, ci fiul tău este cel mort, iar fiul meu este cel viu!“

Then the king said, “The one says, ‘This is my son who is living, and your son is the dead one.’ The other says, ‘No! Your son is the dead one. My son is the living one.’”

24 A poi regele a poruncit: „Aduceţi-mi o sabie!“ Şi i-au adus o sabie.

And the king said, “Bring me a sword.” So they brought a sword to the king.

25 I ar el a zis: „Tăiaţi copilul cel viu în două şi daţi-i o jumătate uneia şi o jumătate celeilalte!“

And the king said, “Divide the living child in two. Give half to the one woman and half to the other.”

26 A tunci femeia al cărei fiu era viu s-a umplut de durere pentru fiul ei şi a zis: – Te rog, stăpânul meu, dă-i ei copilul, dar nu-l omorî! Cealaltă însă zicea: – Să nu fie nici al meu, nici al tău! Tăiaţi-l în două!

Then the mother of the living child had much pity for her son and said to the king, “O, my lord, give her the living child. Do not kill him.” But the other woman said, “He will not be mine or yours. Divide him.”

27 R egele a răspuns: – Daţi-i copilul cel viu primei femei şi nu-l omorâţi! Ea este mama lui.

Then the king answered and said, “Give the first woman the living child. Do not kill him. She is his mother.”

28 C ând a auzit verdictul dat de rege, tot Israelul s-a temut de el, pentru că şi-a dat seama că înţelepciunea lui Dumnezeu era în el, ca să facă dreptate.

When all Israel heard how the king had decided, they were afraid of him. For they saw that the wisdom of God was in him, to do what is right and fair.