1 A poi le-a zis ucenicilor: „Un om bogat avea un administrator care a fost acuzat că-i risipeşte averea.

Jesus said to His followers, “There was a rich man who put a boss over his houses and lands. Someone told him that his boss was not using his riches in a right way.

2 E l l-a chemat şi i-a zis: «Ce înseamnă lucrul acesta pe care-l aud despre tine? Dă socoteală de administraţia ta, pentru că nu mai poţi fi administrator!»

The rich man sent for the boss and said, ‘What is this I hear about you? Tell me what you have done with my things. You are not to be the boss of my houses and lands anymore.’

3 A dministratorul şi-a zis: «Ce-o să fac, pentru că stăpânul îmi va lua slujba de administrator? Să sap – nu sunt în stare, iar să cerşesc – mi-ar fi ruşine.

“The boss said to himself, ‘What will I do now? The owner of the houses and lands is taking my work away from me. I cannot dig in the ground for a living. I am too proud to ask for help.

4 Ş tiu ce-o să fac, pentru ca, atunci când voi fi scos din administraţie, ei să mă primească în casele lor!»

I know what I will do. I will make it so that when I lose this work I will be able to go to the homes of my friends.’

5 I -a chemat unul câte unul pe datornicii stăpânului său şi i-a zis primului: – Cât îi datorezi stăpânului meu?

“He sent for the people who owed the rich man. He asked the first one, ‘How much do you owe the owner?’

6 A cela i-a răspuns: – O sută de baţi de untdelemn. El i-a zis: – Ia-ţi chitanţa, aşază-te repede şi scrie cincizeci!

The first man said, ‘One hundred barrels of oil.’ The boss said to him, ‘Take your bill. Sit down at once and change it to fifty.’

7 A zis apoi altuia: – Dar tu, cât îi datorezi? Acela i-a răspuns: – O sută de cori de grâu. El i-a zis: – Ia-ţi chitanţa şi scrie optzeci!

He asked another one, ‘How much do you owe?’ He said, ‘One hundred bags of wheat.’ He said to him, ‘Take your bill and change it to eighty.’

8 S tăpânul l-a lăudat pe administratorul nedrept, deoarece lucrase cu iscusinţă. Căci fiii acestui veac sunt mai isteţi faţă de propria lor generaţie, decât fiii luminii.

Then the rich man said that this sinful boss had been wise to plan for himself for the days ahead. For the people of the world are wiser in their day than the children of light.

9 Ş i Eu vă spun: faceţi-vă prieteni cu ajutorul bogăţiilor nedrepte, pentru ca, atunci când ele vor înceta să mai fie, aceştia să vă primească în corturile veşnice!

“I tell you, make friends for yourselves by using the riches of the world that are so often used in wrong ways. So when riches are a thing of the past, friends may receive you into a home that will be forever.

10 C ine este credincios în lucrul cel mai mic este credincios şi în cel mare, şi cine este nedrept în lucrul cel mai mic este nedrept şi în cel mare.

He that is faithful with little things is faithful with big things also. He that is not honest with little things is not honest with big things.

11 A şadar, dacă n-aţi fost credincioşi în ce priveşte bogăţiile nedrepte, cine vă va încredinţa adevăratele bogăţii ?!

If you have not been faithful with riches of this world, who will trust you with true riches?

12 Ş i dacă n-aţi fost credincioşi în lucrul altuia, cine vă va da ce este al vostru?!

If you have not been faithful in that which belongs to another person, who will give you things to have as your own?

13 N ici un slujitor nu poate sluji la doi stăpâni: căci ori îl va urî pe unul şi-l va iubi pe celălalt, ori îi va fi devotat unuia, şi-l va dispreţui pe celălalt. Nu puteţi sluji şi lui Dumnezeu, şi Bogăţiei!“

No servant can have two bosses. He will hate the one and love the other. Or, he will be faithful to one and not faithful to the other. You cannot be faithful to God and to riches at the same time.” Jesus Teaches That the Law Is Not Finished

14 F ariseii, care erau iubitori de bani, au auzit toate acestea şi îşi băteau joc de El.

The proud religious law-keepers heard all these things. They loved money so they made fun of Jesus.

15 E l însă le-a zis: „Voi încercaţi să vă îndreptăţiţi pe voi înşivă înaintea oamenilor, dar Dumnezeu vă cunoaşte inimile! Căci ce este înălţat între oameni este o urâciune înaintea lui Dumnezeu. Alte învăţături

Jesus said to them, “You are the kind of people who make yourselves look good before other people. God knows your hearts. What men think is good is hated in the eyes of God.

16 L egea şi Profeţii au ţinut până la Ioan: de atunci se vesteşte Evanghelia Împărăţiei lui Dumnezeu şi fiecare dă buzna în ea!

Until John came, you had the writings of the Law and of the early preachers. From that time until now the Good News of the holy nation of God has been preached. Everyone is pushing his way in.

17 E ste mai uşor să treacă cerul şi pământul decât să cadă o parte a vreunei litere a Legii!

But it is easier for heaven and earth to pass away than for one small part of a word in the Law to be of no more use.

18 O ricine divorţează de soţia lui şi se căsătoreşte cu o altă femeie comite adulter, iar cel care se căsătoreşte cu o femeie divorţată de soţul ei comite şi el adulter. Bogatul şi Lazăr

“Whoever divorces his wife and marries another woman is not faithful in marriage and is guilty of sex sins. The Rich Man and the Man Who Begged for Food

19 E ra un om bogat, care se îmbrăca în purpură şi in subţire şi care în fiecare zi se bucura de lux.

“There was a rich man who dressed in purple linen clothes everyday. He lived like a king would live with the best of food.

20 L a poarta lui zăcea un om sărac, al cărui nume era Lazăr şi care era plin de bube.

There was a poor man named Lazarus who had many bad sores. He was put by the door of the rich man.

21 E l dorea mult să se sature cu firimiturile care cădeau de la masa bogatului. Până şi câinii veneau şi-i lingeau bubele.

He wanted the pieces of food that fell from the table of the rich man. Even dogs came and licked his sores.

22 S ăracul a murit şi a fost dus de îngeri în sânul lui Avraam. A murit apoi şi bogatul şi a fost înmormântat.

“The poor man who asked for food died. He was taken by the angels into the arms of Abraham. The rich man died also and was buried.

23 Î n Locuinţa Morţilor, unde se afla în chinuri, şi-a ridicat ochii şi l-a văzut de departe pe Avraam şi pe Lazăr în sânul acestuia.

In hell the rich man was in much pain. He looked up and saw Abraham far away and Lazarus beside him.

24 E l a strigat: – Părinte Avraam, ai milă de mine şi trimite-l pe Lazăr să-şi umezească vârful degetului în apă şi să-mi răcorească limba, căci sunt atât de chinuit în flacăra aceasta!

He cried out and said, ‘Father Abraham, take pity on me. Send Lazarus. Let him put the end of his finger in water and cool my tongue. I am in much pain in this fire.’

25 Î nsă Avraam i-a răspuns: – Copile, adu-ţi aminte că în timpul vieţii tale, tu ai primit lucrurile bune, iar Lazăr le-a primit pe cele rele, aşa că acum, aici, el este mângâiat, iar tu suferi.

Abraham said, ‘My son, do not forget that when you were living you had your good things. Lazarus had bad things. Now he is well cared for. You are in pain.

26 P e lângă toate acestea, între noi şi voi a fost pusă o prăpastie mare, astfel încât cei ce vor să treacă de aici la voi, să nu poată, şi nici cei de acolo să nu poată trece la noi.

And more than all this, there is a big deep place between us. No one from here can go there even if he wanted to go. No one can come from there.’

27 E l a zis: – Atunci, te rog, părinte, să-l trimiţi în casa tatălui meu,

“Then the rich man said, ‘Father, then I beg you to send Lazarus to my father’s house.

28 c ăci am cinci fraţi, ca să le mărturisească aceste lucruri, aşa încât să nu vină şi ei în locul acesta de chin!

I have five brothers. Let him tell them of these things, or they will come to this place of much pain also.’

29 A vraam i-a răspuns: – Îl au pe Moise şi pe Profeţi; să asculte de ei!

Abraham said, ‘They have the Writings of Moses and of the early preachers. Let them hear what they say.’

30 D ar el a zis: – Nu, părinte Avraam, ci dacă se va duce la ei cineva dintre cei morţi, se vor pocăi!

But the rich man said, ‘No, Father Abraham. If someone goes to them from the dead, they will be sorry for their sins and turn from them.’

31 Î nsă Avraam i-a răspuns: – Dacă nu ascultă de Moise şi de Profeţi, nu vor fi convinşi nici dacă ar învia cineva dintre cei morţi!“

Abraham said to him, ‘If they do not listen to Moses and to the early preachers, they will not listen even if someone is raised from the dead.’”