1 A tunci Iosua i-a chemat pe rubeniţi, pe gadiţi şi pe jumătate din seminţia lui Manase

Joshua called the Reubenites, the Gadites and the half-family group of Manasseh.

2 ş i le-a spus: „Voi aţi păzit tot ceea ce v-a poruncit Moise, robul Domnului, şi aţi ascultat de mine în tot ceea ce v-am poruncit.

He said to them, “You have done all that the Lord’s servant Moses told you to do. You have obeyed me in all I have told you to do.

3 N u i-aţi părăsit pe cei din poporul vostru în toată această perioadă îndelungată, până în ziua de azi, ci aţi păzit cu grijă porunca DOMNULui, Dumnezeul vostru.

You have not left your brothers alone even to this day. But you have been careful to do what the Lord your God has told you.

4 Ş i acum, fiindcă Domnul, Dumnezeul vostru, le-a dat odihnă fraţilor voştri, aşa cum le-a promis, întoarceţi-vă şi porniţi spre corturile voastre, în teritoriul pe care-l stăpâniţi şi pe care vi l-a dat Moise, robul Domnului, dincolo de Iordan.

Now the Lord your God has given rest to your brothers, as He promised them. So go now. Return to your homes in your own land, which the Lord’s servant Moses gave you on the other side of the Jordan.

5 A veţi însă foarte mare grijă să împliniţi poruncile şi Legea pe care v-a dat-o Moise, robul Domnului: să-L iubiţi pe Domnul, Dumnezeul vostru, să umblaţi în toate căile Lui, să ascultaţi de poruncile Lui, să vă alipiţi de El şi să-L slujiţi din toată inima voastră şi din tot sufletul vostru.“

Only be very careful to obey the Law which the Lord’s servant Moses told you. Love the Lord your God. Walk in all His ways. Obey His Laws. Stay close to Him, and work for Him with all your heart and soul.”

6 A poi Iosua i-a binecuvântat şi i-a trimis înapoi, iar ei au pornit către corturile lor.

Joshua prayed that good would come to them, and sent them away. Then they went to their homes.

7 U nei jumătăţi din seminţia lui Manase, Moise îi dăduse moştenirea în Başan, iar celeilalte jumătăţi Iosua îi dăduse moştenirea lângă fraţii lor, în partea de apus a Iordanului. Când Iosua i-a trimis la corturile lor, el i-a binecuvântat

Moses had given land in Bashan to the half-family group of Manasseh. But Joshua gave land west of the Jordan to the other half of the family among their brothers. Joshua prayed that good would come to them when he sent them away to their homes.

8 ş i le-a spus: „Întoarceţi-vă la corturile voastre cu mulţimea bogăţiilor voastre – cu nenumăratele cirezi de vite, cu argintul, cu aurul, cu bronzul, cu fierul şi cu îmbrăcămintea voastră numeroasă – şi împărţiţi apoi şi cu ceilalţi fraţi ai voştri prada luată de la duşmani!“ Altarul mărturiei de la Ghelilot

He said to them, “Return to your homes with much riches, many animals, silver, gold, brass, iron, and very many clothes. Share with your brothers the riches taken from those who fought against you.”

9 A tunci rubeniţii, gadiţii şi jumătate din seminţia lui Manase s-au despărţit de israeliţi la Şilo, în Canaan, şi au pornit către Ghilad, spre teritoriul pe care l-au primit ca moştenire potrivit celor spuse de Domnul prin Moise.

The sons of Reuben and Gad and the half-family group of Manasseh returned home. They left the people of Israel at Shiloh in the land of Canaan and went to their own land of Gilead. They had taken this land by the word of the Lord through Moses.

10 C ând au ajuns la Ghelilot, lângă Iordan, pe malul canaanit, rubeniţii, gadiţii şi jumătate din seminţia lui Manase au zidit un altar pe malul Iordanului, un altar de o mărime impresionantă.

The sons of Reuben and Gad and the half-family group of Manasseh came to the Jordan River. Before they crossed the Jordan, they built a very large altar on the Canaan side of the Jordan.

11 I sraeliţii au auzit că rubeniţii, gadiţii şi jumătate din seminţia lui Manase au zidit un altar la marginea Canaanului, la Ghelilot, lângă Iordan, pe teritoriul israelit.

The people of Israel heard the news, “See, the people of Reuben and Gad and the half-family group of Manasseh have built an altar in the land of Canaan by the Jordan. It stands on the side that belongs to the people of Israel.”

12 C ând au auzit israeliţii lucrul acesta, întreaga adunare s-a adunat la Şilo ca să pornească la luptă împotriva lor.

When the people of Israel heard about it, all the sons of Israel gathered at Shiloh to make war against them.

13 A tunci israeliţii l-au trimis la rubeniţi, la gadiţi şi la jumătatea seminţiei lui Manase, în Ghilad, pe Fineas, fiul preotului Elazar,

Then the sons of Israel sent Phinehas the son of the religious leader Eleazar into the land of Gilead to the people of Reuben and Gad and the half-family group of Manasseh.

14 î mpreună cu zece conducători, câte un conducător de clan din fiecare seminţie a lui Israel, toţi fiind conducători în familiile lor, între miile lui Israel.

With him were ten leaders, one leader from each ruling house in every family of Israel. Each one was the head of his father’s house among the families of Israel.

15 E i au venit la rubeniţi, la gadiţi şi la jumătatea seminţiei lui Manase, în Ghilad şi le-au spus astfel:

They came to the people of Reuben and Gad and the half-family group of Manasseh in the land of Gilead, and said to them,

16 „ Aşa vorbeşte adunarea Domnului: «Ce înseamnă această nelegiuire pe care aţi săvârşit-o faţă de Dumnezeul lui Israel şi de ce v-aţi abătut în această zi de la Domnul, zidindu-vă un altar pentru a vă răzvrăti astăzi împotriva Domnului ?

“All the people of the Lord say, ‘What sin is this that you have done against the God of Israel? You have turned away from following the Lord this day, by building yourselves an altar. Today you have gone against the Lord.

17 A fost oare prea neînsemnată nelegiuirea lui Peor, de care nu am reuşit să ne curăţim nici până astăzi, chiar dacă adunarea Domnului a fost lovită cu urgie?

Is not the sin of Peor enough for us? We have made ourselves unclean from that to this day, and much trouble has come upon the people of the Lord.

18 I ar voi vă abateţi astăzi de la Domnul!? Dacă voi vă răzvrătiţi astăzi împotriva Domnului, mâine El se va mânia pe întreaga adunare a lui Israel.

Now to add to that sin, this day you have turned away from following the Lord. If you go against the Lord today, He will be angry with all the people of Israel tomorrow.

19 D acă ţara pe care aţi primit-o ca moştenire este necurată, atunci traversaţi în ţara care este posesiunea Domnului, acolo unde este aşezat Tabernaculul Domnului şi luaţi-vă moştenirea printre noi, dar nu vă răzvrătiţi împotriva Domnului sau împotriva noastră, zidindu-vă un altar, altul decât altarul Domnului, Dumnezeul nostru.

Now if the land you have been given is unclean, cross over into the Lord’s land. There stands the meeting tent of the Lord. Take land for yourselves among us. But do not go against the Lord, or against us, by building an altar other than the altar of the Lord our God.

20 C ând Acan, fiul lui Zerah a săvârşit o nelegiuire cu privire la ceea ce trebuia nimicit, oare mânia nu s-a revărsat asupra întregii adunări a lui Israel? Iar el nu a fost singurul care a murit în urma nelegiuirii lui.»“

Did not Zerah’s son Achan sin by taking things that should have been destroyed? Anger came upon all the people of Israel. He did not die alone for his sin.’”

21 R ubeniţii, gadiţii şi jumătate din seminţia lui Manase au răspuns astfel conducătorilor peste miile lui Israel.

Then the people of Reuben and Gad and the half-family group of Manasseh answered the leaders of the families of Israel, saying,

22 „ Dumnezeu, da Dumnezeu, Domnul! Dumnezeu, chiar Dumnezeu, Domnul, El ştie şi Israel însuşi să ştie lucrul acesta: dacă este răzvrătire sau nelegiuire în noi faţă de Domnul, să nu ne cruţi astăzi!

“The Powerful One, the Lord, the Powerful One, God, the Lord! He knows! And may Israel itself know! If it was going against the Lord and not being faithful to Him, do not save us this day!

23 D acă ne-am zidit un altar ca să ne abatem de la Domnul şi ca să aducem pe el arderi de tot şi daruri de mâncare sau ca să aducem jertfe de pace, atunci Domnul să ne ceară socoteală!

If we have built an altar to turn away from following the Lord, or to give burnt gifts, grain gifts or peace gifts on it, may the Lord Himself punish us.

24 D impotrivă, am făcut lucrul acesta fiindcă ne-am temut că într-o zi urmaşii voştri s-ar putea să le zică urmaşilor noştri: «Ce legătură este între voi şi Domnul, Dumnezeul lui Israel?

We have done this because we were afraid that in time to come your children might say to our children, ‘What have you to do with the Lord, the God of Israel?

25 D omnul a pus Iordanul ca hotar între noi şi voi, urmaşi ai lui Ruben şi ai lui Gad. Voi nu aveţi nici o legătură cu moştenirea Domnului!» Aşa că urmaşii voştri i-ar putea face pe urmaşii noştri să nu se mai teamă de Domnul.

For the Lord has put the Jordan between us and you people of Reuben and Gad. You have nothing to do with the Lord.’ Then your children might make our children stop worshiping the Lord.

26 D e aceea ne-am hotărât să ne zidim un altar, nu pentru arderi de tot sau jertfe,

So we said, ‘Let us build an altar. It will not be for burnt gifts or killing animals in worship.

27 c i ca să fie o mărturie între noi şi voi, pe de o parte, şi între urmaşii noştri şi urmaşii voştri, pe de altă parte, căci dorim să slujim înaintea feţei Domnului prin arderile de tot, prin darurile de mâncare şi prin jertfele de pace. Aşadar, urmaşii voştri nu le vor putea spune urmaşilor noştri: «Voi nu aveţi parte de Domnul!»

But it will be something special to be seen between us and you and our children after us. It will show that we are to serve the Lord before Him with our burnt gifts, our gifts of animals and our peace gifts. Then your children will not say to our children in the future, “You have nothing to do with the Lord.”’

28 D acă vreodată ne vor vorbi astfel nouă sau urmaşilor noştri, ne-am gândit să le răspundem astfel: «Priviţi acest altar al Domnului pe care l-au zidit strămoşii noştri, nu pentru a aduce arderi de tot şi jertfe, ci pentru a fi o mărturie între noi şi voi.»

We thought that if they say this to us or our children in the future we can say, ‘See the altar we have made like the altar of the Lord which our fathers made. It is not for burnt gifts or killing animals in worship. But it is something special to see between us and you.’

29 D eparte de noi gândul să ne răzvrătim împotriva Domnului şi să ne abatem astăzi de la Domnul, zidindu-ne un altar pentru arderi de tot, daruri de mâncare sau jertfe, altul decât altarul Domnului, Dumnezeul nostru, care este înaintea Cortului Său!“

Never let it be said that we went against the Lord and turned away from following the Lord this day by building an altar. It is not for burnt gifts or grain gifts or killing animals in worship. It is not to be used instead of the altar of the Lord our God before His meeting tent.”

30 C ând preotul Fineas, conducătorii adunării şi căpeteniile miilor lui Israel, au auzit cuvintele pe care le-au rostit urmaşii lui Ruben, urmaşii lui Gad şi urmaşii lui Manase, au fost mulţumiţi.

Phinehas the religious leader and the leaders of the people, the heads of the families of Israel who were with him, were pleased when they heard the words of the people of Reuben, Gad and Manasseh.

31 P reotul Fineas, fiul lui Elazar, le-a răspuns astfel urmaşilor lui Ruben, urmaşilor lui Gad şi urmaşilor lui Manase: „Ştim astăzi că Domnul este în mijlocul nostru, fiindcă nu aţi săvârşit nelegiuirea aceasta împotriva Domnului şi i-aţi salvat astfel pe israeliţi din mâna Domnului!“

Phinehas the son of Eleazar the religious leader said to the people of Reuben, Gad and Manasseh, “Today we know that the Lord is among us. Because you have not done this as sin against the Lord. Now you have saved the people of Israel from the hand of the Lord.”

32 A poi preotul Fineas, fiul lui Elazar, şi conducătorii i-au părăsit pe rubeniţi şi pe gadiţi în Ghilad şi s-au întors la israeliţi, în ţara Canaanului, istorisindu-le cele întâmplate.

Then Phinehas the son of the religious leader Eleazar and the leaders left the people of Reuben and Gad. They returned from the land of Gilead to the people of Israel in the land of Canaan. And they told them what had happened.

33 I sraeliţii au fost mulţumiţi de ceea ce au auzit, aşa că au binecuvântat pe Dumnezeu şi n-au mai pornit la război ca să pustiască teritoriul locuit de rubeniţi şi de gadiţi.

The news pleased the people of Israel, and they gave thanks to God. They said no more about going against them in war, to destroy the land where the people of Reuben and Gad were living.

34 R ubeniţii şi gadiţii au numit altarul Ed, zicând: „ Altarul este o mărturie între noi că Domnul este Dumnezeu.“

The people of Reuben and Gad said, “This altar shows the agreement between us that the Lord is God.”