1 I acov a auzit că fiii lui Laban ziceau: „Iacov a luat tot ce era al tatălui nostru; el a câştigat toată această bogăţie din averea tatălui nostru.“

Jacob heard the words of Laban’s sons, saying, “Jacob has taken away all that our father had. He has become rich with what had belonged to our father.”

2 I acov a observat, de asemenea, că Laban nu-l mai privea cu bunăvoinţă, aşa cum o făcuse înainte.

Jacob saw that Laban did not show him as much favor as he did before.

3 A tunci Domnul i-a zis lui Iacov: „Intoarce-te în ţara strămoşilor tăi, la rudele tale, iar Eu voi fi cu tine.“

Then the Lord said to Jacob, “Return to the land of your fathers and to those of your family. And I will be with you.”

4 I acov a trimis pe cineva să le cheme pe Rahela şi pe Lea pe câmp, unde se afla turma sa

So Jacob called Rachel and Leah to come to his flock in the field.

5 ş i le-a zis: – Văd că tatăl vostru nu mă mai priveşte cu bunăvoinţă, aşa cum a făcut-o înainte, dar Dumnezeul tatălui meu a fost cu mine.

He said to them, “I see that your father does not show me as much favor as he did before. But the God of my father has been with me.

6 V oi ştiţi că i-am slujit tatălui vostru cu toată puterea mea;

You know that I have worked for your father with all my strength.

7 t otuşi tatăl vostru m-a înşelat şi mi-a schimbat plata de zece ori, dar Dumnezeu nu i-a permis să-mi facă rău.

Yet your father has not been fair with me. He has changed my pay ten times. But God did not let him hurt me.

8 D acă el spunea: „Mieii pestriţi vor fi plata ta“, atunci toate oile fătau miei pestriţi; dacă el spunea: „Mieii vărgaţi vor fi plata ta“, atunci toate oile fătau miei vărgaţi.

If he said, ‘The animals that have spots will be your pay,’ then all the flock gave birth to young ones with spots. If he said, ‘The animals with black marks will be your pay,’ then all the flock gave birth to young ones with black marks.

9 A stfel, Dumnezeu a luat turmele tatălui vostru şi mi le-a dat mie.

So God has taken away your father’s animals and has given them to me.

10 P e vremea când oile erau în călduri, am avut un vis în care am văzut că berbecii care săreau pe oi erau vărgaţi, pestriţi şi cu pete.

I had a dream at the time the flocks were mating. I looked up and saw that the male goats which were mating with the female goats had black marks and spots.

11 A poi Îngerul lui Dumnezeu m-a chemat pe nume în vis. „Iată-mă!“ i-am răspuns eu.

Then the angel of God said to me in the dream, ‘Jacob,’ and I said, ‘Here I am.’

12 E l mi-a spus: „Ridică-ţi ochii şi priveşte că toţi berbecii care sar pe oi sunt vărgaţi, pestriţi şi cu pete, pentru că am văzut tot ceea ce ţi-a făcut Laban.

He said, ‘Look and see how all the male goats that are mating with the others have black marks and spots. For I have seen all that Laban has been doing to you.

13 E u sunt Dumnezeul Betelului, unde ai uns un stâlp şi Mi-ai făcut un jurământ. Acum scoală-te, ieşi din această ţară şi întoarce-te în ţara ta natală.“

I am the God of Bethel, where you set up a stone in honor to Me, and where you made a promise to Me. Now get up, leave this land, and return to the land of your birth.’”

14 A tunci Rahela şi Lea i-au răspuns: – Mai este vreo parte de moştenire pentru noi în familia tatălui nostru?

Rachel and Leah answered him, “Do we still have any part or share in our father’s house?

15 D in moment ce ne-a vândut şi a şi folosit argintul luat pe noi, nu suntem văzute de către el ca nişte străine?

Does he not think of us as strangers? For he has sold us. And he has used all the money that was paid for us.

16 D e fapt, toate bogăţiile pe care Dumnezeu le-a luat de la tatăl nostru ne aparţin nouă şi copiilor noştri; prin urmare fă tot ceea ce ţi-a spus Dumnezeu.

All the riches that God has taken away from our father belong to us and our children. So do whatever God has told you to do.”

17 I acov s-a sculat, şi-a pus copiii şi soţiile pe cămile

Then Jacob got up and put his children and his wives on camels.

18 ş i şi-a luat toate turmele şi toate lucrurile pe care le-a acumulat în Padan-Aram, ca să meargă la tatăl său, Isaac, în Canaan.

He took away all his animals, all the riches he had gathered and all the cattle he had gathered in Paddan-aram. And he left to go to his father Isaac in the land of Canaan.

19 Î n timp ce Laban s-a dus să-şi tundă oile, Rahela a furat terafimii care-i aparţineau tatălui ei.

Laban had gone to cut the wool from his flock. And Rachel stole the gods of her father’s house.

20 I acov l-a înşelat pe arameul Laban, pentru că nu i-a spus că pleacă.

Jacob fooled Laban the Syrian by not telling him that he was going.

21 A stfel, el a fugit cu tot ce avea; s-a sculat, a trecut râul şi s-a îndreptat spre regiunea muntoasă a Ghiladului. Laban îl urmăreşte pe Iacov

So he left with all he had. He went and crossed the Euphrates River, and turned toward the hill country of Gilead. Laban Follows after Jacob

22 D upă trei zile, lui Laban i s-a spus că Iacov a fugit.

But Laban was told on the third day that Jacob had gone.

23 A tunci, Laban, însoţit de rudele sale, l-a urmărit pe Iacov timp de şapte zile şi l-a ajuns în regiunea muntoasă a Ghiladului.

So he took the men of his family with him, and followed Jacob for seven days. He found him in the hill country of Gilead.

24 D ar Dumnezeu i S-a arătat arameului Laban noaptea într-un vis şi i-a zis: „Ai grijă să nu-l ameninţi cu nimic pe Iacov!“

But God came to Laban the Syrian in a dream by night. He said to him, “Be careful that you do not speak good or bad to Jacob.”

25 I acov îşi aşezase cortul în regiunea muntoasă a Ghiladului când l-a ajuns Laban, iar acesta şi-a aşezat tabăra împreună cu rudele sale tot acolo.

Then Laban came to Jacob. Now Jacob had put up his tent in the hill country. Laban and the men of his family put up their tents in the hill country of Gilead.

26 L aban i-a zis lui Iacov: – Ce-ai făcut? M-ai înşelat şi mi-ai luat fiicele ca pe nişte captive de război.

Laban said to Jacob, “What do you mean by fooling me and carrying away my daughters as if they were taken by the sword?

27 D e ce ai fugit pe ascuns, de ce m-ai înşelat şi nu mi-ai spus nimic ? Te-aş fi lăsat să pleci cu bucurie şi cu cântece de tamburină şi liră.

Why did you leave in secret and fool me? Why did you not tell me, so I would have sent you away with joy and with songs and with sounds of joy on the timbrel and harp.

28 N u m-ai lăsat nici măcar să-mi sărut nepoţii şi fiicele?! Te-ai purtat nechibzuit.

Why did you not let me kiss my grandchildren and daughters good-bye? Now you have been foolish.

29 A m putere să-ţi fac rău, dar Dumnezeul tatălui tău mi-a vorbit azi noapte, zicând: „Ai grijă să nu-l ameninţi cu nimic pe Iacov!“

I have the power to hurt you. But the God of your father spoke to me last night, saying, ‘Be careful not to speak good or bad to Jacob.’

30 D ar acum că ai plecat, pentru că ţi-era tare dor de familia tatălui tău, de ce mi-ai furat terafimii ?

Now you have gone away because you had a desire for your father’s house. But why did you steal my gods?”

31 I acov i-a răspuns lui Laban: – Eu am plecat pentru că m-am temut gândindu-mă că îţi vei lua fiicele de la mine cu forţa.

Jacob answered Laban, “Because I was afraid you might take your daughters from me and make them stay.

32 D ar cel la care-ţi vei găsi terafimii nu va rămâne în viaţă. Caută, înaintea rudelor noastre, ce ai la mine şi ia. Iacov nu ştia însă că Rahela furase terafimii.

The one with whom you find your gods will not live. In front of those of our family, look for what I have that is yours, and take it.” For Jacob did not know that Rachel had stolen them.

33 L aban a intrat în cortul lui Iacov, în cortul Leei şi în cortul celor două sclave, dar n-a găsit nimic. După ce a ieşit din cortul Leei, a intrat în cortul Rahelei.

So Laban went into Jacob’s tent, and into Leah’s tent, and into the tent of the two women who served Rachel and Leah. But he did not find his gods. Then he went from Leah’s tent into Rachel’s tent.

34 R ahela luase terafimii, îi pusese sub şaua cămilei şi se aşezase deasupra lor. Laban a căutat peste tot în cort, dar nu i-a găsit.

Now Rachel had taken the gods of Laban’s house and put them in the seat that was used on the camel’s back. And she sat upon them. Laban looked through the whole tent, but did not find them.

35 R ahela i-a zis tatălui său: „Să nu se mânie stăpânul meu pe mine din cauză că nu mă pot ridica înaintea ta, pentru că mi-a venit rânduiala femeilor.“ El a căutat, dar nu a găsit terafimii.

She said to her father, “My lord, do not be angry that I cannot rise in front of you. For the way of women is upon me.” So he looked, but could not find the gods.

36 A tunci Iacov s-a mâniat şi l-a mustrat pe Laban, spunându-i: – Care este greşeala mea? Care este păcatul meu, de m-ai urmărit cu atâta înverşunare?

Then Jacob became angry and argued with Laban. Jacob said to Laban, “What have I done wrong? What is my sin that made you run after me?

37 D eşi ai căutat prin toate bunurile mele, ai găsit ceva care să aparţină gospodăriei tale? Pune-l aici, înaintea rudelor mele şi înaintea rudelor tale, pentru ca ele să judece între noi doi!

What things of your house have you found by looking through all that belongs to me? Set it here in front of my brothers and your brothers, so they may judge between us.

38 A m stat la tine timp de douăzeci de ani; oile şi caprele tale au fătat la vreme, iar eu n-am mâncat berbeci din turma ta.

During these twenty years I have been with you, your female goats and sheep have not lost a young one. And I have not eaten the sheep of your flocks.

39 N u ţi-am adus animale sfâşiate de fiare sălbatice, ci eu însumi sufeream pierderea; o cereai din mâna mea, fie că era furată ziua, fie noaptea.

I did not bring to you those that were torn by wild animals. I took the loss upon myself. You had me pay for what was carried away during the day or during the night.

40 Z iua mă topeam de căldură, iar noaptea îngheţam de frig, astfel încât îmi pierea somnul.

This is the way it was for me. I suffered from heat during the day, and from cold during the night. And I could not sleep.

41 A şa am petrecut douăzeci de ani în gospodăria ta; ţi-am slujit paisprezece ani pentru cele două fiice ale tale şi şase ani pentru turma ta, dar tu mi-ai schimbat plata de zece ori.

I have been in your house twenty years. I worked for you fourteen years for your two daughters, and six years for your flock. And you changed my pay ten times.

42 D acă Dumnezeul tatălui meu, Dumnezeul lui Avraam şi Cel de Care se teme Isaac, n-ar fi fost cu mine, cu siguranţă m-ai fi lăsat acum să plec cu mâinile goale. Dar Dumnezeu a văzut suferinţa mea şi truda mâinilor mele şi te-a mustrat azi noapte.

If the God of my father, the God of Abraham and the fear of Isaac, had not been with me, for sure you would have sent me away with nothing. God has seen my suffering and the work of my hands. So He spoke sharp words to you last night.”

43 L aban i-a răspuns lui Iacov: – Fetele sunt fetele mele, copiii sunt copiii mei, turmele sunt turmele mele: tot ce vezi îmi aparţine. Dar ce pot face eu astăzi pentru aceste fete ale mele sau pentru copiii pe care ele i-au născut?

Laban answered Jacob, “The daughters are my daughters. The children are my children. And the flocks are my flocks. All that you see is mine. But what can I do today to these my daughters or to their children who were born to them?

44 H aide să încheiem un legământ care să fie mărturie între mine şi tine.

So come now, let us make an agreement, you and I. And let us do something to show we have an agreement between us.”

45 A stfel, Iacov a luat o piatră şi a aşezat-o în picioare.

So Jacob took a stone and set it up in honor of the agreement.

46 L aban le-a zis rudelor sale: „Adunaţi nişte pietre“; ei au adunat nişte pietre, au făcut din ele o movilă şi au mâncat pe ea.

Then Jacob said to the men of his family, “Gather stones.” So they took stones and put them on top of each other. And they ate there by all the stones.

47 L aban a numit-o Iegar-Sahaduta, iar Iacov a numit-o Galed.

Laban gave the stones the name of Jegar-sahadutha. But Jacob gave them the name Galeed.

48 L aban a zis: – Această movilă este astăzi martoră între mine şi tine. De aceea a fost numită Galed.

Laban said, “These stones are to stand for the agreement between you and me today.” So they were given the name Galeed.

49 E a a mai fost numită şi Miţpa, pentru că el a zis: – Domnul să vegheze între mine şi tine chiar şi atunci când suntem departe unul de celălalt.

They were given the name of Mizpah also. For Laban said, “May the Lord watch between you and me when we are apart from each other.

50 D acă te vei purta rău cu fiicele mele sau dacă îţi vei mai lua şi alte soţii pe lângă fiicele mele, deşi nimeni altcineva nu va fi cu noi, adu-ţi aminte că Dumnezeu este martor între mine şi tine.

If you hurt my daughters, or if you take wives other than my daughters, no man may see it. But God sees what happens between you and me.”

51 L aban i-a mai zis lui Iacov: – Iată această movilă şi stâlpul pe care l-am aşezat între mine şi tine!

Laban said to Jacob, “See these stones that have been set up between you and me.

52 A ceastă movilă şi stâlpul sunt martori că nu voi trece de această movilă la tine, pentru ca să-ţi fac rău şi că nici tu nu vei trece de această movilă şi de acest stâlp la mine, pentru ca să-mi faci rău.

These stones that have been set up will stand for our agreement. I will not pass by these stones to hurt you. And you will not pass by these stones to hurt me.

53 F ie ca Dumnezeul lui Avraam şi Dumnezeul lui Nahor, Dumnezeul tatălui lor, să judece între noi. Iacov a jurat pe Cel de Care se temea tatăl său, Isaac;

The God of Abraham, the God of Nahor, the God of their father, judge between us.” So Jacob promised by the fear of his father Isaac.

54 a poi a adus o jertfă pe munte şi şi-a invitat rudele să mănânce; după ce au mâncat, au petrecut noaptea pe munte.

Then Jacob gave a gift in worship to God on the mountain. Then he called his brothers to eat bread. And they ate bread and stayed the night on the mountain.

55 A doua zi, dimineaţa, Laban s-a sculat devreme, şi-a sărutat nepoţii şi fiicele şi i-a binecuvântat; apoi a plecat şi s-a întors acasă.

Laban got up early in the morning and kissed his grandchildren and daughters. He prayed that good would come to them. Then Laban left and returned home.