1 P avel, rob al lui Cristos Isus, chemat să fie apostol, pus deoparte pentru Evanghelia lui Dumnezeu,

This letter is from Paul. I am a servant owned by Jesus Christ and a missionary chosen by God to preach His Good News.

2 p e care El o promisese mai dinainte prin profeţii Săi în Sfintele Scripturi

The Good News was promised long ago by God’s early preachers in His Holy Writings.

3 ş i care se referă la Fiul Său – născut din sămânţa lui David, în ce priveşte trupul,

It tells of His Son, our Lord Jesus Christ, Who was born as a person in the flesh through the family of King David.

4 i ar în ce priveşte Duhul sfinţeniei, dovedit cu putere că este Fiul lui Dumnezeu, prin învierea dintre cei morţi – adică la Isus Cristos, Domnul nostru,

The Holy Spirit proved by a powerful act that Jesus our Lord is the Son of God because He was raised from the dead.

5 p rin Care am primit harul şi apostolatul, ca să aducem, de dragul Numelui Său, la ascultarea credinţei pe toate neamurile,

Jesus has given us His loving-favor and has made us His missionaries. We are to preach to the people of all nations that they should obey Him and put their trust in Him.

6 î ntre care sunteţi şi voi, cei chemaţi să fiţi ai lui Isus Cristos.

You have been chosen to belong to Jesus Christ also.

7 D eci, tuturor celor care sunt preaiubiţi ai lui Dumnezeu în Roma, chemaţi să fie sfinţi: har şi pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, şi de la Domnul Isus Cristos! Dorinţa lui Pavel de a vizita Roma

So I write to all of you in the city of Rome. God loves you and has chosen you to be set apart for Himself. May God our Father and the Lord Jesus Christ give you His loving-favor and peace.

8 M ai întâi, Îi mulţumesc Dumnezeului meu, prin Isus Cristos, pentru voi toţi, întrucât credinţa voastră este vestită în întreaga lume.

First of all, I keep thanking my God, through Jesus Christ, for all of you. This is because the whole world knows of your faith in Christ.

9 C ăci Dumnezeu, Căruia Îi slujesc în duhul meu, în Evanghelia Fiului Său, îmi este martor că îmi aduc aminte neîncetat de voi,

God knows how I work for Him. He knows how I preach with all my heart the Good News about His Son. He knows how I always pray for you.

10 c erând întotdeauna în rugăciunile mele ca, cel puţin acum, prin voia lui Dumnezeu, să reuşesc să vin la voi.

I pray that I might be able to visit you, if God wants me to.

11 C ăci tânjesc să vă văd, ca să vă fac parte de vreun dar duhovnicesc spre întărirea voastră,

I want to see you so I can share some special gift of the Holy Spirit with you. It will make you strong.

12 p entru ca atât voi, cât şi eu, să fim încurajaţi în acelaşi timp – voi prin credinţa mea, iar eu prin a voastră.

Both of us need help. I can help make your faith strong and you can do the same for me. We need each other.

13 N u vreau să nu ştiţi, fraţilor, că de multe ori mi-am propus să vin la voi, ca să am şi printre voi vreun rod, tot aşa cum am şi printre celelalte neamuri, dar până acum am fost împiedicat.

Christian brothers, many times I have wanted to visit you. Something has kept me from going until now. I have wanted to lead some of you to Christ also, as I have done in other places where they did not know God.

14 E u sunt dator atât grecilor, cât şi barbarilor, atât celor înţelepţi, cât şi celor neştiutori,

I must help the people who have had a chance to hear the Good News and those who have not. I must help those with much learning and those who have never learned from books.

15 a stfel că, în ce mă priveşte pe mine, sunt dornic să vă predic Evanghelia şi vouă, celor din Roma. Puterea Evangheliei

So I want to preach the Good News to you who live in Rome also.

16 C ăci mie nu mi-e ruşine de Evanghelie, fiindcă ea este puterea lui Dumnezeu pentru mântuirea fiecăruia care crede – întâi a iudeului, apoi a grecului –,

I am not ashamed of the Good News. It is the power of God. It is the way He saves men from the punishment of their sins if they put their trust in Him. It is for the Jew first and for all other people also.

17 d eoarece în ea este descoperită o dreptate oferită de Dumnezeu, care vine din credinţă şi care duce la credinţă, aşa cum este scris: „Cel drept va trăi prin credinţă.“ Mânia lui Dumnezeu împotriva nedreptăţii

The Good News tells us we are made right with God by faith in Him. Then, by faith we live that new life through Him. The Holy Writings say, “A man right with God lives by faith.”

18 C ăci mânia lui Dumnezeu se descoperă din cer împotriva oricărei lipse de evlavie şi împotriva oricărei nedreptăţi a oamenilor, care înăbuşă adevărul în nedreptate.

We see the anger of God coming down from heaven against all the sins of men. These sinful men keep the truth from being known.

19 F iindcă ce se poate cunoaşte despre Dumnezeu le este descoperit în ei, căci Dumnezeu le-a arătat.

Men know about God. He has made it plain to them.

20 D e la crearea lumii, însuşirile Lui invizibile – puterea Lui veşnică şi dumnezeirea Lui – au fost percepute clar, fiind înţelese din ceea ce a fost creat, pentru ca ei să fie fără scuză,

Men cannot say they do not know about God. From the beginning of the world, men could see what God is like through the things He has made. This shows His power that lasts forever. It shows that He is God.

21 f iindcă, deşi L-au cunoscut pe Dumnezeu, ei nu L-au slăvit ca Dumnezeu şi nici nu I-au mulţumit, şi astfel gândirea lor a devenit fără folos, iar mintea lor nesăbuită s-a întunecat.

They did know God, but they did not honor Him as God. They were not thankful to Him and thought only of foolish things. Their foolish minds became dark.

22 P retinzând că sunt înţelepţi, au înnebunit

They said that they were wise, but they showed how foolish they were.

23 ş i au schimbat slava Dumnezeului nemuritor într-o imagine făcută după asemănarea omului muritor, a păsărilor, a patrupedelor şi a animalelor care se târăsc.

They gave honor to false gods that looked like people who can die and to birds and animals and snakes. This honor belongs to God Who can never die.

24 D e aceea, Dumnezeu i-a lăsat pradă necurăţiei, ca să urmeze poftele inimilor lor, dezonorându-şi astfel trupurile între ei.

So God let them follow the desires of their sinful hearts. They did sinful things among themselves with their bodies.

25 E i au schimbat adevărul lui Dumnezeu într-o minciună şi s-au închinat şi au slujit creaţiei în locul Creatorului, Care este binecuvântat în veci. Amin!

They traded the truth of God for a lie. They worshiped and cared for what God made instead of worshiping the God Who made it. He is the One Who is to receive honor and thanks forever. Let it be so.

26 D in pricina aceasta, Dumnezeu i-a lăsat pradă viciilor ruşinoase, căci femeile lor au schimbat relaţiile intime naturale cu unele care sunt contrare naturii;

Because of this, God let them follow their sinful desires which lead to shame. Women used their bodies in ways God had not planned.

27 t ot astfel şi bărbaţii, au părăsit relaţiile intime naturale cu femeile şi s-au aprins de poftă unii pentru alţii, săvârşind lucruri scârboase unii cu alţii şi primind astfel în ei înşişi răsplata pe care o meritau pentru rătăcirea lor.

In the same way, men left the right use of women’s bodies. They did sex sins with other men. They received for themselves the punishment that was coming to them for their sin.

28 Ş i fiindcă n-au încuviinţat să-L aibă pe Dumnezeu în cunoaşterea lor, Dumnezeu i-a lăsat pradă minţii lor corupte, ca să facă lucruri ce nu se cuvin.

Because they would not keep God in their thoughts anymore, He gave them up. Their minds were sinful and they wanted only to do things they should not do.

29 S unt plini de orice fel de nedreptate, de nelegiuire, de lăcomie, de răutate; sunt plini de invidie, ucidere, ceartă, înşelătorie, sunt duşmănoşi, şoptitori,

They are full of everything that is sinful and want things that belong to others. They hate people and are jealous. They kill other people. They fight and lie. They do not like other people and talk against them.

30 b ârfitori, Îl urăsc pe Dumnezeu, sunt obraznici, aroganţi, lăudăroşi, născocitori de rele, neascultători de părinţi,

They talk about people, and they hate God. They are filled with pride and tell of all the good they do. They think of new ways to sin. They do not obey their parents.

31 n ecugetaţi, nu-şi ţin promisiunile, sunt fără afecţiune, nemiloşi.

They are not able to understand. They do not do what they say they will do. They have no love and no loving-pity.

32 Ş i, deşi cunosc hotărârea lui Dumnezeu, potrivit căreia cei ce înfăptuiesc astfel de lucruri sunt vrednici de moarte, ei nu numai că le fac, ci îi şi încuviinţează pe cei ce le înfăptuiesc.

They know God has said that all who do such things should die. But they keep on doing these things and are happy when others do them also.