1 A tunci Iosif s-a aruncat pe faţa tatălui său, a plâns şi l-a sărutat.

Then Joseph threw himself upon his father, and cried over him and kissed him.

2 A poi le-a poruncit doctorilor aflaţi în slujba lui să-l îmbălsămeze pe tatăl său, Israel, iar aceştia au făcut întocmai.

Joseph told his servants the doctors to make his father ready to be buried. So the doctors made Israel ready.

3 Î mbălsămarea a durat patruzeci de zile, căci acesta era timpul necesar pentru îmbălsămare. Egiptenii l-au jelit şaptezeci de zile.

Forty days were needed for this. For this is how much time it took for making the body ready to be buried. And the Egyptians cried for him seventy days.

4 D upă ce au trecut zilele de jale, Iosif le-a zis celor de la curtea lui Faraon: „Dacă am găsit bunăvoinţă la voi, vorbiţi-i lui Faraon astfel:

When the days of sorrow for him were past, Joseph said to those of Pharaoh’s house, “If now I have found favor in your eyes, speak to Pharaoh, saying,

5 « Tatăl meu m-a pus să jur cerându-mi ca, atunci când va muri, să-l îngrop în mormântul pe care şi l-a săpat în Canaan. De aceea dă-mi voie să mă duc să-l îngrop acolo pe tatăl meu, după care mă voi întoarce.»“

‘My father had me make a promise to him. He said, “See, I am about to die. Bury me in my grave which I dug for myself in the land of Canaan.” So let me go and bury my father. Then I will return.’”

6 F araon a răspuns: „Du-te şi îngroapă-l pe tatăl tău, aşa cum te-a pus să juri.“

Pharaoh answered, “Go and bury your father as he made you promise.”

7 I osif s-a dus să-şi îngroape tatăl şi împreună cu el au mers toţi slujitorii lui Faraon, sfetnicii săi şi toţi bătrânii ţării Egiptului,

So Joseph went to bury his father. With him went all the servants of Pharaoh, the leaders of his house and all the important men of the land of Egypt,

8 t oată familia lui Iosif, fraţii săi şi familia tatălui său. Doar copiii, turmele şi cirezile lor au rămas în Goşen.

and all those of the house of Joseph, and his brothers, and those of his father’s house. They left only their little ones and their flocks and cattle in the land of Goshen.

9 Î mpreună cu el au mers care şi călăreţi, formând o mulţime foarte mare.

Wagons and men on horses went with him also. It was a very large group of people.

10 C ând au ajuns la Aria lui Atad, care se află dincolo de Iordan, au ţinut acolo un bocet mare şi solemn. Iosif a ţinut un bocet de şapte zile pentru tatăl său.

They came to the grain-floor of Atad on the other side of the Jordan. There they cried with much sorrow. Joseph cried in sorrow for his father for seven days.

11 C ând locuitorii din Canaan au văzut bocetul din Aria lui Atad, au zis: „Acesta este un mare bocet al egiptenilor.“ De aceea acel loc a fost numit Abel-Miţrayim; el se află dincolo de Iordan.

When those who lived in the land, the Canaanites, saw the people crying in sorrow at the grain-floor of Atad, they said, “This is a great sorrow for the Egyptians.” So the place was given the name Abel-mizraim. It is on the other side of the Jordan.

12 A stfel, fiii lui Iacov au făcut pentru el aşa cum le-a poruncit acesta.

Jacob’s sons did as he had told them.

13 E i l-au dus în Canaan şi l-au îngropat în peştera din ogorul Mahpela, la răsărit de Mamre, pe care Avraam a cumpărat-o de la hititul Efron, împreună cu ogorul, ca teren pentru înmormântare.

They carried him to the land of Canaan. They buried him in the grave of the field of Machpelah, east of Mamre, which Abraham had bought with the field from Ephron the Hittite for a burying place.

14 D upă ce l-a îngropat pe tatăl său, Iosif s-a întors în Egipt, împreună cu fraţii săi şi cu toţi cei care se duseseră cu el să-şi îngroape tatăl. Bunătatea lui Iosif faţă de fraţii săi

After he had buried his father, Joseph returned to Egypt with his brothers and all who had gone with him to bury his father. Joseph Tells His Brothers Not to Be Afraid

15 C ând fraţii lui Iosif au văzut că tatăl lor murise, s-au gândit că poate Iosif îi va urî şi se va răzbuna pentru tot răul pe care i l-au făcut.

When Joseph’s brothers saw that their father was dead, they said, “It may be now that Joseph will hate us, and pay us in return for all the wrong that we did to him!”

16 D e aceea ei au trimis să-i spună lui Iosif că, înainte să moară, tatăl lui i-ar fi dat următoarea poruncă:

So they sent word to Joseph, saying, “Before he died, our father told us,

17 „ Iosife, te rog, iartă nelegiuirea şi păcatul fraţilor tăi, pentru că ei ţi-au făcut rău. Iartă, te rog, nelegiuirea slujitorilor Dumnezeului tatălui tău.“ Iosif a plâns când i s-au spus aceste lucruri.

‘You say to Joseph, “Forgive the wrong-doing of your brothers and their sin. For they did a bad thing to you.”’ Now we beg you, forgive the wrong-doing of the servants of the God of your father.” Joseph cried when they spoke to him.

18 F raţii lui au venit, s-au plecat înaintea lui şi i-au zis: – Suntem sclavii tăi.

Then his brothers came and fell down in front of him and said, “See, we are your servants.”

19 – Nu vă temeţi! le-a răspuns Iosif. Sunt eu în locul lui Dumnezeu?

But Joseph said to them, “Do not be afraid. Am I in the place of God?

20 C hiar dacă voi aţi intenţionat să-mi faceţi rău, Dumnezeu a schimbat răul în bine pentru a susţine viaţa unui popor numeros, aşa cum face astăzi.

You planned to do a bad thing to me. But God planned it for good, to make it happen that many people should be kept alive, as they are today.

21 D eci nu vă temeţi! Eu însumi mă voi îngriji de hrana voastră şi a copiilor voştri. Apoi i-a mângâiat şi le-a vorbit cu bunătate. Moartea lui Iosif

So do not be afraid. I will take care of you and your little ones.” He gave them comfort and words of kindness. The Death of Joseph

22 I osif a locuit în Egipt împreună cu familia tatălui său; el a trăit o sută zece ani.

Joseph and his father’s family stayed in Egypt. And Joseph lived 110 years.

23 I osif i-a văzut pe copiii lui Efraim până la a treia generaţie, iar copiii lui Machir, fiul lui Manase, au fost născuţi pe genunchii săi.

He lived long enough to see Ephraim’s grandchildren. And the sons of Manasseh’s son Machir were held on Joseph’s knees.

24 A poi Iosif le-a zis fraţilor săi: „Eu voi muri, dar Dumnezeu va veni în ajutorul vostru şi vă va duce din această ţară în ţara pe care le-a jurat-o lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacov.“

Joseph said to his brothers, “I am about to die. But God will take care of you. He will bring you from this land to the land that He promised to Abraham, to Isaac and to Jacob.”

25 I osif i-a pus pe fiii lui Israel să jure: „Când Dumnezeu va veni în ajutorul vostru, să luaţi oasele mele de aici.“

Then Joseph made the sons of Israel promise. He said, “God will take care of you. And you will carry my bones from here.”

26 I osif a murit la vârsta de o sută zece ani. După ce l-au îmbălsămat, l-au pus într-un sicriu, în Egipt.

So Joseph died after living 110 years. They made his body ready, and he was put in a grave in Egypt.