1 A uzind despre aceste evenimente, toţi regii din regiunea de apus a Iordanului, atât cei din regiunea muntoasă şi din zona deluroasă, cât şi cei situaţi pe întreaga coastă a Mării celei Mari până în dreptul Libanului, şi anume regii hitiţi, amoriţi, canaaniţi, pereziţi, hiviţi şi iebusiţi,

The kings west of the Jordan, in the hill country and the valleys and beside the Great Sea toward Lebanon all heard what had happened. These kings were of the Hittites, the Amorites, the Canaanites, the Perizzites, the Hivites, and the Jebusites.

2 s -au aliat ca să lupte împotriva lui Iosua şi a lui Israel.

They gathered together as one to fight against Joshua and Israel.

3 L ocuitorii din Ghivon însă, când au auzit ce făcuse Iosua cetăţilor Ierihon şi Ai,

The people of Gibeon heard what Joshua had done to Jericho and Ai.

4 s -au folosit de vicleşug şi au plecat spre israeliţi, dându-se drept mesageri. Ei purtau pe măgarii lor saci învechiţi şi burdufuri vechi de vin, crăpate şi peticite.

So they went out to fool him, as men from another land. They took old bags on their donkeys, and skin bags of wine that were old and torn and mended.

5 E rau încălţaţi cu sandale vechi şi peticite şi purtau pe ei haine învechite, iar toată pâinea pe care o aveau ca provizie era uscată şi fărâmiţată.

They wore old and mended shoes on their feet, and old clothes on themselves. All their bread was dry and broken.

6 A u venit la Iosua în tabăra de la Ghilgal şi i-au vorbit astfel lui şi bărbaţilor lui Israel: – Noi am venit dintr-o ţară îndepărtată. Încheiaţi acum un legământ cu noi!

They went to Joshua among the tents at Gilgal. And they said to him and the men of Israel, “We have come from a far country. Now make an agreement with us.”

7 B ărbaţii lui Israel le-au răspuns însă hiviţilor: – Poate că voi locuiţi în mijlocul nostru. Cum să încheiem un legământ cu voi?

The men of Israel said to the Hivites, “It may be that you are living within our land. How then can we make an agreement with you?”

8 – Noi suntem slujitorii tăi! i-au zis ei lui Iosua. – Cine sunteţi şi de unde veniţi? i-a întrebat Iosua.

But they said to Joshua, “We are your servants.” Then Joshua said to them, “Who are you? Where do you come from?”

9 – Slujitorii tăi au venit dintr-o ţară foarte îndepărtată, i-au răspuns ei, din cauza Numelui Domnului, Dumnezeul tău, fiindcă am auzit de faima Lui: tot ceea ce a făcut în Egipt,

They said to him, “Your servants have come from a very far country because of the name of the Lord your God. For we have heard about Him and all He did in Egypt.

10 p recum şi ce a făcut celor doi regi amoriţi de la răsărit de Iordan, lui Sihon, regele Heşbonului şi lui Og, regele Başanului, care domnea la Aştarot.

We heard what He did to the two kings of the Amorites east of the Jordan, to Sihon king of Heshbon and to Og king of Bashan who was at Ashtaroth.

11 B ătrânii noştri împreună cu toţi locuitorii ţării noastre ne-au zis să ne luăm provizii pentru călătorie, să plecăm, iar când vă vom întâlni, să vă spunem: „Noi suntem slujitorii voştri. Prin urmare, încheiaţi legământ cu noi!“.

So our leaders and all the people of our country said to us, ‘Take what you need for traveling. Go to meet them and tell them, “We are your servants. Now make an agreement with us.’”

12 P âinea aceasta era caldă când am luat-o de acasă, în ziua în care am pornit în călătorie către voi, dar acum iată că este uscată şi fărâmiţată.

Our bread was warm when we took it along with what we needed from our houses on the day we left to come to you. But now look, it is dry and broken.

13 A ceste burdufuri de vin au fost odată pline şi noi, dar acum iată că sunt crăpate, iar îmbrăcămintea şi sandalele ni s-au învechit mult din cauza călătoriei lungi.

These skin bags that we filled with wine were new. Now look, they are torn. And our clothes and shoes have become old because of the very long way we had to travel.”

14 I sraeliţii le-au verificat proviziile şi nu L-au mai întrebat pe Domnul.

So the men of Israel took some of their food. They did not ask the Lord what they should do.

15 I osua a făcut pace cu ei, încheind un legământ că le va cruţa vieţile, iar conducătorii adunării i-au asigurat de aceasta printr-un jurământ.

Joshua made peace with them and made an agreement with them, to let them live. And the leaders of the people made a promise to them.

16 L a trei zile după încheierea legământului, israeliţii au aflat că ghivoniţii sunt vecini cu ei şi că locuiesc în mijlocul lor.

But three days after they had made an agreement with them, they heard that they were neighbors who lived in their land.

17 D upă trei zile de călătorie israeliţii au ajuns la cetăţile acestora: Ghivon, Chefira, Beerot şi Chiriat-Iearim.

Then the people of Israel left that place and came to their cities on the third day. Their cities were Gibeon, Chephirah, Beeroth and Kiriath-jearim.

18 I sraeliţii nu i-au putut ataca deoarece conducătorii adunării le juraseră pe Domnul, Dumnezeul lui Israel. Întreaga adunare a cârtit împotriva conducătorilor.

But the people of Israel did not kill them because the leaders of the people had made a promise to them by the Lord the God of Israel. All the people complained against the leaders.

19 T oţi conducătorii au zis înaintea întregii adunări: „Pentru că le-am jurat pe Domnul, Dumnezeul lui Israel, nu ne mai putem atinge de ei!

Then all the leaders said to all the people, “We have made a promise to them by the Lord, the God of Israel. Now we cannot touch them.

20 T otuşi iată ce le putem face: le vom cruţa vieţile ca să nu se reverse mânia asupra noastră, din cauza a ceea ce le-am promis prin jurământ.“

This is what we will do to them. We will let them live, or anger would be upon us for the promise we swore to them.”

21 C onducătorii au mai zis: „Să trăiască!“ Au fost însă întrebuinţaţi la tăiat lemne şi la scos apă pentru întreaga adunare, cum le spuseseră conducătorii.

And the leaders said to them, “Let them live.” So they cut wood and brought water for all the people, as the leaders had told them.

22 I osua i-a chemat pe ghivoniţi şi le-a zis: – De ce ne-aţi înşelat spunându-ne că veniţi dintr-o ţară foarte îndepărtată, când de fapt voi locuiţi în mijlocul nostru?

Joshua called them and said, “Why have you lied to us, saying, ‘We are very far from you,’ when you are living within our land?

23 A cum sunteţi blestemaţi şi nici unul din voi nu va înceta să taie lemne şi să scoată apă pentru Casa Dumnezeului meu!

Now you are cursed. You will never stop being servants, cutting wood and bringing water, for the house of my God.”

24 E i i-au răspuns lui Iosua: – Slujitorilor tăi li s-a spus despre ceea ce Domnul, Dumnezeul tău, i-a poruncit robului Său Moise, şi anume să vă dea toată ţara şi să-i nimicească pe toţi locuitorii ţării dinaintea voastră. Atunci am fost cuprinşi de frică pentru vieţile noastre din cauza voastră şi de aceea am făcut lucrul acesta.

They answered Joshua, “Because it was told to your servants that the Lord your God had told His servant Moses to give you all the land and kill all the people of the land in front of you. We were very much afraid for our lives because of you. That is why we have done this thing.

25 A cum, noi suntem în mâinile tale. Prin urmare, fă-ne cum crezi că este bine şi drept!

Now see, we are in your hands. Do to us whatever you think is good and right in your eyes.”

26 I osua le-a făcut aşa cum hotărâse; el i-a salvat din mâna israeliţilor şi astfel ei nu i-au ucis.

So he did this to them. He saved them from the hands of the people of Israel. They did not kill them.

27 D ar începând cu acea zi, Iosua i-a pus să taie lemne şi să scoată apă pentru adunare şi pentru altarul Domnului, în locul pe care El îl va alege, ceea ce, de altfel, fac şi în ziua de azi.

But on that day Joshua made them cut wood and bring water for the people of Israel and for the altar of the Lord, at whatever place He chooses. That was to be their work to this day.