1 O mul născut din femeie are zile puţine, dar pline de necaz.

“Man who is born of woman lives only a short time and is full of trouble.

2 R ăsare ca o floare şi se usucă; fuge ca o umbră şi nu se mai vede.

He grows up and dries like a flower. He leaves like a shadow and does not stay.

3 A i Tu ochii aţintiţi asupra unui astfel de om? Îl chemi Tu la judecată cu Tine?

You open Your eyes on him and decide about him.

4 C ine poate scoate ceva curat din ceva necurat? Nimeni!

Who can make clean what is unclean? No one!

5 Z ilele omului sunt hotărâte. Tu cunoşti numărul lunilor lui şi i-ai pus hotare pe care nu le poate trece.

A man’s days are numbered. You know the number of his months. He cannot live longer than the time You have set.

6 A şa că nu te mai uita la el şi lasă-l singur să se bucure ca un lucrător de ziua lui.

So now look away from him that he may rest, until he has lived the time set for him like a man paid to work.

7 P entru un copac tot mai este nădejde: dacă este tăiat, el va răsări din nou şi lăstarii lui nu încetează să reapară.

“For there is hope for a tree, when it is cut down, that it will grow again, and that its branches will not stop growing.

8 D eşi rădăcina îi îmbătrâneşte în pământ şi-i piere trunchiul în ţărână,

Its roots grow old in the ground, and the base of the tree dies in the dry ground.

9 l a mireasma apei va înmuguri şi va da ramuri ca o plantă.

But with water it will grow. Branches will grow from it like a plant.

10 F iinţa umană, însă, când moare, îşi pierde toată vlaga; omul, după ce îşi dă ultima suflare, nu mai este.

But man dies and is laid low. Man dies, and where is he?

11 D upă cum apele pier din mare, iar râul seacă şi se usucă,

As water goes into the air from the sea, and the river wastes away and dries up,

12 t ot aşa omul se culcă şi nu se mai ridică, cât vor fi cerurile nu se mai trezeşte, nici nu se mai scoală din somnul lui.

so man lies down and does not get up again. Until the heavens are no more, he will not wake up or come out of his sleep.

13 O ! de m-ai ascunde în Locuinţa Morţilor, de m-ai acoperi până Îţi trece mânia şi de mi-ai hotărî o vreme când să-Ţi aminteşti de mine!

“If only You would hide me in the place of the dead! If only You would hide me until Your anger is past, and set a time for me and remember me!

14 D acă un om moare, va trăi el din nou? În toate zilele trudei mele, aş aştepta să-mi vină eliberarea.

If a man dies, will he live again? I will wait all the days of my trouble until a change comes.

15 A tunci mă vei chema şi-Ţi voi răspunde; vei tânji după lucrarea mâinilor Tale.

You will call and I will answer You. You will wait for the work of Your hands.

16 A tunci îmi vei număra paşii şi nu-mi vei mai ţine în seamă păcatul;

For now You number my steps. You do not write down my sin.

17 v ei pecetlui fărădelegile mele într-un sac şi-mi vei acoperi nedreptatea.

My sin is locked up in a bag. You cover my wrong-doing.

18 D ar aşa cum munţii cad şi se surpă, iar stânca e mutată din locul ei

“But the mountain falls and breaks apart to nothing. The rock moves from its place.

19 ş i aşa cum apa sapă în piatră, iar torenţii spală pământul, tot aşa distrugi Tu nădejdea omului.

Water wears away the stones. Its floods wash away the dust of the earth. So You destroy man’s hope.

20 Î l învingi pentru totdeauna şi el se duce; îi schimbi înfăţişarea şi apoi îl izgoneşti.

You have power over him forever, and he leaves. You change what he looks like and send him away.

21 D acă fiii lui sunt onoraţi, el nu ştie, dacă sunt înjosiţi, el nu vede.

His sons receive honor, but he does not know it. Or they lose honor, but he does not see it.

22 E l simte doar durerea trupului său şi suferă doar pentru sine.“

His body gives him pain, and he has sorrow only for himself.”