1 E zechia, fiul lui Ahaz, regele lui Iuda, a început să domnească în al treilea an al domniei lui Osea, fiul lui Ela, regele lui Israel.

In the third year of Hoshea the son of Elah king of Israel, Hezekiah the son of Ahaz, king of Judah, began to rule.

2 E l era în vârstă de douăzeci şi cinci de ani când a devenit rege şi a domnit la Ierusalim timp de douăzeci şi nouă de ani. Mama lui se numea Abia şi era fiica lui Zaharia.

He was twenty-five years old when he became king. And he ruled for twenty-nine years in Jerusalem. His mother’s name was Abi the daughter of Zechariah.

3 E l a făcut ce este drept înaintea Domnului, tot aşa cum făcuse strămoşul său David.

Hezekiah did what was right in the eyes of the Lord, just as his father David had done.

4 A îndepărtat înălţimile şi a zdrobit stâlpii sacri, a tăiat stâlpul Aşerei şi a zdrobit în bucăţi şarpele de bronz pe care îl făcuse Moise, deoarece israeliţii obişnuiau să ardă tămâie înaintea lui şi îl numeau Nehuştan.

He took away the high places. He broke down the holy pillars used in worship and cut down the Asherah. And he broke in pieces the brass snake that Moses had made. For until those days the people of Israel burned special perfume to it. It was called Nehushtan.

5 E zechia a crezut în Domnul, Dumnezeul lui Israel. Nici unul dintre regii lui Iuda dinaintea lui sau care au urmat după el nu a fost ca el.

Hezekiah trusted in the Lord, the God of Israel. There was no one like him among all the kings of Judah before him or after him.

6 E l s-a alipit de Domnul, nu s-a depărtat de El şi a păzit poruncile pe care Domnul i le-a dat lui Moise.

For he held to the Lord and did not stop following Him. He kept His Laws which the Lord had given Moses.

7 D omnul a fost cu Ezechia şi oriunde mergea avea izbândă. El s-a răsculat împotriva împăratului Asiriei şi nu i-a mai fost supus.

And the Lord was with him. Hezekiah did well in every place he went. He turned against the king of Assyria and did not work for him.

8 E zechia i-a învins pe filisteni până la Gaza şi le-a distrus teritoriile, de la turnurile de pază până la cetăţile fortificate.

He destroyed the Philistines as far as Gaza and its land, from the smallest town to the strongest city.

9 Î n al patrulea an al domniei lui Ezechia, care era şi al şaptelea an al domniei lui Osea, fiul lui Ela, regele lui Israel, Salmanasar, împăratul Asiriei, a mărşăluit împotriva Samariei şi a asediat-o,

In the fourth year of King Hezekiah, the seventh year of Elah’s son Hoshea king of Israel, King Shalmaneser of Assyria came to fight against Samaria. His army gathered around it.

10 i ar după trei ani de asediu asirienii au cucerit-o. Aşadar, Samaria a fost cucerită în al şaselea an al domniei lui Ezechia, care era şi al nouălea an al domniei lui Osea, regele lui Israel.

At the end of three years they took the city. Samaria was taken by Assyria in the sixth year of Hezekiah and the ninth year of King Hoshea of Israel.

11 Î mpăratul Asiriei i-a dus pe israeliţi în captivitate în Asiria şi i-a pus să locuiască în Halah, în Gozan, de-a lungul râului Habor, şi în cetăţile mezilor,

Then the king of Assyria carried the people of Israel away against their will to Assyria. He had them live in Halah and on the Habor, the river of Gozan, and in the cities of the Medes.

12 d in cauză că n-au ascultat de glasul Domnului, Dumnezeul lor, ci au încălcat legământul Lui şi pentru că n-au ascultat şi nici n-au împlinit tot ce le-a poruncit Moise, robul Domnului.

Because the people of Israel did not obey the voice of the Lord their God. They sinned against His agreement and even all that the Lord’s servant Moses told them. They would not listen or obey. The Assyrians Want to Take Jerusalem

13 Î n al paisprezecelea an al domniei regelui Ezechia, Sanherib, împăratul Asiriei, a înaintat împotriva tuturor cetăţilor fortificate ale lui Iuda şi le-a cucerit.

In the fourteenth year of King Hezekiah, King Sennacherib of Assyria came and fought against all the strong cities of Judah and took them.

14 D upă aceea, Ezechia, regele lui Iuda, a trimis următorul mesaj împăratului Asiriei, care se afla în Lachiş: „Am greşit! Depărtează-te de mine şi îţi voi da orice îmi vei cere!“ Împăratul Asiriei a cerut de la Ezechia, regele lui Iuda, trei sute de talanţi de argint şi treizeci de talanţi de aur.

Then King Hezekiah of Judah sent word to the king of Assyria at Lachish, saying, “I have done wrong; leave me. I will pay whatever you ask.” So the king of Assyria had Hezekiah king of Judah pay him silver weighing as much as 300 men, and gold weighing as much as thirty men.

15 E zechia i-a dat tot argintul care se afla în Casa Domnului şi în vistieriile palatului regelui.

Hezekiah gave him all the silver that was found in the house of the Lord, and in the store-rooms of the king’s house.

16 C u acest prilej Ezechia a desprins aurul cu care tot el, Ezechia, regele lui Iuda, acoperise uşile şi stâlpii Templului Domnului şi l-a dat împăratului Asiriei. Ierusalimul ameninţat de către Sanherib

Then he cut the gold off the doors of the Lord’s house. He cut the gold from the sides of the door which King Hezekiah of Judah had covered with gold. And he gave it to the king of Assyria.

17 Î mpăratul Asiriei i-a trimis din Lachiş pe Tartan, pe Rab-Saris şi pe Rab-Şache, însoţiţi de o oştire puternică, la regele Ezechia, la Ierusalim. Ei au pornit spre Ierusalim şi când au ajuns, s-au oprit la canalul de apă al Iazului de Sus, pe drumul către Ogorul Spălătorului.

Then the king of Assyria sent Tartan, Rab-saris and Rabshakeh with a large army from Lachish to King Hezekiah at Jerusalem. So they went up and came to Jerusalem. They came and stood by the ditch of the upper pool, which is on the road to the fuller’s field.

18 A poi l-au chemat pe rege. Eliachim, fiul lui Hilchia, cel ce răspundea de palat, scribul Şebna şi cronicarul Ioah, fiul lui Asaf, s-au dus la ei.

When they called to the king, Eliakim the son of Hilkiah, and Shebnah, and Joah the son of Asaph came out to them. Eliakim was the head of the house. Shebnah was the writer, and Joah wrote down the things of the nation.

19 R ab-Şache le-a zis: – Spuneţi-i lui Ezechia: „Aşa vorbeşte marele împărat, împăratul Asiriei: «Pe ce se bazează această încredere a ta?

Rabshakeh said to them, “Say to Hezekiah, ‘This is what the great king of Assyria says. “What is this strength of heart that you have?

20 T u spui că ai strategie şi putere pentru război, dar acestea sunt doar nişte vorbe goale. În cine te încrezi tu acum de te-ai răsculat împotriva mea?

You say with empty words, ‘I have wisdom and strength for war.’ On whom do you trust, that you have turned against me?

21 I ată că acum te încrezi în Egipt, în acel toiag de trestie frântă, care străpunge şi răneşte mâna oricui se sprijină pe ea. Aşa este Faraon, monarhul Egiptului, pentru toţi cei ce se încred în el.

Look, you are trusting now in Egypt. It is a walking stick like a piece of broken river-grass. It will cut into a man’s hand if he rests on it. So is Pharaoh king of Egypt to all who trust in him.

22 D acă îmi veţi spune: ‘Noi ne încredem în Domnul, Dumnezeul nostru!’, oare nu este El Acela ale Cărui înălţimi şi altare le-a îndepărtat Ezechia, zicând lui Iuda şi Ierusalimului: ‘Să vă închinaţi înaintea acestui altar din Ierusalim!’»?

You might tell me, ‘We trust in the Lord our God.’ But is it not He Whose high places and altars Hezekiah has taken away? And has he not said to Judah and Jerusalem, ‘You must worship in front of this altar in Jerusalem’?

23 V ino acum şi fă o înţelegere cu stăpânul meu, împăratul Asiriei: eu îţi voi da două mii de cai, dacă tu vei putea găsi călăreţi pentru ei.

Come now, make an agreement with my ruler the king of Assyria. And I will give you 2, 000 horses, if you are able to put horsemen on them.

24 Ş i cum vei putea îndepărta măcar o singură căpetenie dintre cei mai neînsemnaţi slujitori ai stăpânului meu, când tu te bazezi pe Egipt pentru care şi călăreţi?

How can you fight back one captain among the least of my ruler’s servants, when you trust Egypt for war-wagons and horsemen?

25 M ai mult, am înaintat eu oare fără Domnul împotriva acestui loc, ca să-l distrug? Domnul Însuşi mi-a zis: «Înaintează împotriva acestei ţări şi distruge-o!»“

Have I come up without the Lord against this place to destroy it? The Lord said to me, ‘Go up against this land and destroy it.’”

26 A tunci Eliachim, fiul lui Hilchia, Şebna şi Ioah i-au răspuns lui Rab-Şache: – Vorbeşte, te rugăm, slujitorilor tăi în limba aramaică, pentru că o înţelegem, şi nu ne vorbi în limba iudaică, în auzul poporului care este pe zid!

Then Eliakim the son of Hilkiah, and Shebnah, and Joah, said to Rabshakeh, “Speak to your servants in the Aramaic language, for we understand it. Do not speak with us in the language of Judah. The people on the wall might hear it.”

27 D ar Rab-Şache le-a zis: – Oare stăpânului vostru şi vouă, m-a trimis stăpânul meu să spun aceste cuvinte? Oare nu m-a trimis la oamenii aceştia, care stau pe zid şi care, asemenea vouă, vor trebui să-şi mănânce propriile murdării şi să-şi bea propriul ud?

But Rabshakeh said to them, “Has my ruler sent me to speak these words to your ruler and to you, and not to the men sitting on the wall? They are sure to suffer with you, eating and drinking their own body waste.”

28 A tunci Rab-Şache s-a ridicat şi a strigat tare în limba iudaică, astfel: – Ascultaţi cuvântul marelui împărat, împăratul Asiriei!

Then Rabshakeh stood and called out with a loud voice in the language of Judah, saying, “Hear the word of the great king of Assyria.

29 A şa vorbeşte împăratul: „Nu-l lăsaţi pe Ezechia să vă amăgească, pentru că el nu va putea să vă izbăvească din mâna mea!

The king says, ‘Do not let Hezekiah lie to you. For he will not be able to save you from my power.

30 N u-l lăsaţi pe Ezechia să vă convingă să vă încredeţi în Domnul, zicându-vă: «Cu siguranţă Domnul ne va izbăvi şi cetatea aceasta nu va fi dată în mâinile împăratului Asiriei!»

Do not let Hezekiah make you trust in the Lord, saying, “The Lord will save us for sure. And this city will not be given to the king of Assyria.”

31 N u-l ascultaţi pe Ezechia, căci aşa vorbeşte împăratul Asiriei: «Faceţi pace cu mine şi veniţi afară la mine. Atunci fiecare dintre voi va mânca din via lui şi din smochinul lui şi va bea apă din fântâna lui,

Do not listen to Hezekiah. For the king of Assyria says, “Make your peace with me and come out to me. Then every one of you will eat of his own vine and fig tree. And every one of you will drink the water of his own well.

32 p ână voi veni şi vă voi lua într-o ţară ca a voastră, o ţară cu belşug de grâne şi de vin, de pâine şi de vii, de măsline şi de miere. Astfel veţi trăi şi nu veţi muri. Nu-l ascultaţi pe Ezechia fiindcă el vă îndrumă greşit când pretinde că Domnul vă va salva.

Then I will come and take you away to a land like your own land. It is a land of grain and new wine. It is a land of bread and grape-fields and olive trees and honey. There you will live and not die.” But do not listen to Hezekiah when he lies to you, saying, “The Lord will save us.”

33 Ş i-a izbăvit vreodată vreunul dintre zeii neamurilor ţara din mâna împăratului Asiriei?

Has any one of the gods of the nations saved his land from the power of the king of Assyria?

34 U nde sunt zeii Hamatului şi ai Arpadului? Unde sunt zeii Sefarvayimului, ai Henei şi ai Ivei? Au putut ei salva Samaria din mâna mea?

Where are the gods of Hamath and Arpad? Where are the gods of Sepharvaim, Hena and Ivvah? Have they saved Samaria from my power?

35 C are dintre toţi zeii acestor ţări şi-au izbăvit ţara din mâna mea? Prin urmare, cum ar putea Domnul să izbăvească Ierusalimul din mâna mea?»“

Who among all the gods of the lands have saved their land from my power? So how should the Lord save Jerusalem from my power?’”

36 P oporul a tăcut şi nu i-a răspuns nici un cuvânt, pentru că regele le poruncise să nu-i răspundă.

But the people were quiet. They did not answer him a word. For Hezekiah had told them, “Do not answer him.”

37 A tunci Eliachim, fiul lui Hilchia, cel ce răspundea de palat, scribul Şebna şi cronicarul Ioah, fiul lui Asaf, au venit la Ezechia cu hainele sfâşiate şi i-au spus cuvintele lui Rab-Şache.

Then Eliakim the son of Hilkiah who was the head of the house, and Shebna the writer, and Joah the son of Asaph who wrote down the things of the nation, came to Hezekiah. They came with their clothes torn and told him the words of Rabshakeh.