1 E zechia, fiul lui Ahaz, regele lui Iuda, a început să domnească în al treilea an al domniei lui Osea, fiul lui Ela, regele lui Israel.

Now in the third year of Hoshea son of Elah king of Israel, Hezekiah the son of Ahaz king of Judah began to reign.

2 E l era în vârstă de douăzeci şi cinci de ani când a devenit rege şi a domnit la Ierusalim timp de douăzeci şi nouă de ani. Mama lui se numea Abia şi era fiica lui Zaharia.

He was twenty-five years old when he began to reign, and he reigned twenty-nine years in Jerusalem. His mother’s name was Abi the daughter of Zechariah.

3 E l a făcut ce este drept înaintea Domnului, tot aşa cum făcuse strămoşul său David.

He did that which was right in Yahweh’s eyes, according to all that David his father had done.

4 A îndepărtat înălţimile şi a zdrobit stâlpii sacri, a tăiat stâlpul Aşerei şi a zdrobit în bucăţi şarpele de bronz pe care îl făcuse Moise, deoarece israeliţii obişnuiau să ardă tămâie înaintea lui şi îl numeau Nehuştan.

He removed the high places, and broke the pillars, and cut down the Asherah. He also broke in pieces the bronze serpent that Moses had made, because in those days the children of Israel burned incense to it; and he called it Nehushtan.

5 E zechia a crezut în Domnul, Dumnezeul lui Israel. Nici unul dintre regii lui Iuda dinaintea lui sau care au urmat după el nu a fost ca el.

He trusted in Yahweh, the God of Israel; so that after him was no one like him among all the kings of Judah, nor among them that were before him.

6 E l s-a alipit de Domnul, nu s-a depărtat de El şi a păzit poruncile pe care Domnul i le-a dat lui Moise.

For he joined with Yahweh. He didn’t depart from following him, but kept his commandments, which Yahweh commanded Moses.

7 D omnul a fost cu Ezechia şi oriunde mergea avea izbândă. El s-a răsculat împotriva împăratului Asiriei şi nu i-a mai fost supus.

Yahweh was with him. Wherever he went, he prospered. He rebelled against the king of Assyria, and didn’t serve him.

8 E zechia i-a învins pe filisteni până la Gaza şi le-a distrus teritoriile, de la turnurile de pază până la cetăţile fortificate.

He struck the Philistines to Gaza and its borders, from the tower of the watchmen to the fortified city.

9 Î n al patrulea an al domniei lui Ezechia, care era şi al şaptelea an al domniei lui Osea, fiul lui Ela, regele lui Israel, Salmanasar, împăratul Asiriei, a mărşăluit împotriva Samariei şi a asediat-o,

In the fourth year of king Hezekiah, which was the seventh year of Hoshea son of Elah king of Israel, Shalmaneser king of Assyria came up against Samaria, and besieged it.

10 i ar după trei ani de asediu asirienii au cucerit-o. Aşadar, Samaria a fost cucerită în al şaselea an al domniei lui Ezechia, care era şi al nouălea an al domniei lui Osea, regele lui Israel.

At the end of three years they took it. In the sixth year of Hezekiah, which was the ninth year of Hoshea king of Israel, Samaria was taken.

11 Î mpăratul Asiriei i-a dus pe israeliţi în captivitate în Asiria şi i-a pus să locuiască în Halah, în Gozan, de-a lungul râului Habor, şi în cetăţile mezilor,

The king of Assyria carried Israel away to Assyria, and put them in Halah, and on the Habor, the river of Gozan, and in the cities of the Medes,

12 d in cauză că n-au ascultat de glasul Domnului, Dumnezeul lor, ci au încălcat legământul Lui şi pentru că n-au ascultat şi nici n-au împlinit tot ce le-a poruncit Moise, robul Domnului.

because they didn’t obey Yahweh their God’s voice, but transgressed his covenant, even all that Moses the servant of Yahweh commanded, and would not hear it or do it.

13 Î n al paisprezecelea an al domniei regelui Ezechia, Sanherib, împăratul Asiriei, a înaintat împotriva tuturor cetăţilor fortificate ale lui Iuda şi le-a cucerit.

Now in the fourteenth year of king Hezekiah, Sennacherib king of Assyria came up against all the fortified cities of Judah, and took them.

14 D upă aceea, Ezechia, regele lui Iuda, a trimis următorul mesaj împăratului Asiriei, care se afla în Lachiş: „Am greşit! Depărtează-te de mine şi îţi voi da orice îmi vei cere!“ Împăratul Asiriei a cerut de la Ezechia, regele lui Iuda, trei sute de talanţi de argint şi treizeci de talanţi de aur.

Hezekiah king of Judah sent to the king of Assyria to Lachish, saying, “I have offended you. Return from me. That which you put on me, I will bear.” The king of Assyria appointed to Hezekiah king of Judah three hundred talents of silver and thirty talents of gold.

15 E zechia i-a dat tot argintul care se afla în Casa Domnului şi în vistieriile palatului regelui.

Hezekiah gave him all the silver that was found in Yahweh’s house, and in the treasures of the king’s house.

16 C u acest prilej Ezechia a desprins aurul cu care tot el, Ezechia, regele lui Iuda, acoperise uşile şi stâlpii Templului Domnului şi l-a dat împăratului Asiriei. Ierusalimul ameninţat de către Sanherib

At that time, Hezekiah cut off the gold from the doors of Yahweh’s temple, and from the pillars which Hezekiah king of Judah had overlaid, and gave it to the king of Assyria.

17 Î mpăratul Asiriei i-a trimis din Lachiş pe Tartan, pe Rab-Saris şi pe Rab-Şache, însoţiţi de o oştire puternică, la regele Ezechia, la Ierusalim. Ei au pornit spre Ierusalim şi când au ajuns, s-au oprit la canalul de apă al Iazului de Sus, pe drumul către Ogorul Spălătorului.

The king of Assyria sent Tartan and Rabsaris and Rabshakeh from Lachish to king Hezekiah with a great army to Jerusalem. They went up and came to Jerusalem. When they had come up, they came and stood by the conduit of the upper pool, which is in the highway of the fuller’s field.

18 A poi l-au chemat pe rege. Eliachim, fiul lui Hilchia, cel ce răspundea de palat, scribul Şebna şi cronicarul Ioah, fiul lui Asaf, s-au dus la ei.

When they had called to the king, Eliakim the son of Hilkiah, who was over the household, and Shebnah the scribe, and Joah the son of Asaph the recorder came out to them.

19 R ab-Şache le-a zis: – Spuneţi-i lui Ezechia: „Aşa vorbeşte marele împărat, împăratul Asiriei: «Pe ce se bazează această încredere a ta?

Rabshakeh said to them, “Say now to Hezekiah, ‘Thus says the great king, the king of Assyria, “What confidence is this in which you trust?

20 T u spui că ai strategie şi putere pentru război, dar acestea sunt doar nişte vorbe goale. În cine te încrezi tu acum de te-ai răsculat împotriva mea?

You say (but they are but vain words), ‘There is counsel and strength for war.’ Now on whom do you trust, that you have rebelled against me?

21 I ată că acum te încrezi în Egipt, în acel toiag de trestie frântă, care străpunge şi răneşte mâna oricui se sprijină pe ea. Aşa este Faraon, monarhul Egiptului, pentru toţi cei ce se încred în el.

Now, behold, you trust in the staff of this bruised reed, even in Egypt. If a man leans on it, it will go into his hand, and pierce it. So is Pharaoh king of Egypt to all who trust on him.

22 D acă îmi veţi spune: ‘Noi ne încredem în Domnul, Dumnezeul nostru!’, oare nu este El Acela ale Cărui înălţimi şi altare le-a îndepărtat Ezechia, zicând lui Iuda şi Ierusalimului: ‘Să vă închinaţi înaintea acestui altar din Ierusalim!’»?

But if you tell me, ‘We trust in Yahweh our God;’ isn’t that he whose high places and whose altars Hezekiah has taken away, and has said to Judah and to Jerusalem, ‘You shall worship before this altar in Jerusalem?’

23 V ino acum şi fă o înţelegere cu stăpânul meu, împăratul Asiriei: eu îţi voi da două mii de cai, dacă tu vei putea găsi călăreţi pentru ei.

Now therefore, please give pledges to my master the king of Assyria, and I will give you two thousand horses, if you are able on your part to set riders on them.

24 Ş i cum vei putea îndepărta măcar o singură căpetenie dintre cei mai neînsemnaţi slujitori ai stăpânului meu, când tu te bazezi pe Egipt pentru care şi călăreţi?

How then can you turn away the face of one captain of the least of my master’s servants, and put your trust on Egypt for chariots and for horsemen?

25 M ai mult, am înaintat eu oare fără Domnul împotriva acestui loc, ca să-l distrug? Domnul Însuşi mi-a zis: «Înaintează împotriva acestei ţări şi distruge-o!»“

Have I now come up without Yahweh against this place to destroy it? Yahweh said to me, ‘Go up against this land, and destroy it.’”’”

26 A tunci Eliachim, fiul lui Hilchia, Şebna şi Ioah i-au răspuns lui Rab-Şache: – Vorbeşte, te rugăm, slujitorilor tăi în limba aramaică, pentru că o înţelegem, şi nu ne vorbi în limba iudaică, în auzul poporului care este pe zid!

Then Eliakim the son of Hilkiah, Shebnah, and Joah, said to Rabshakeh, “Please speak to your servants in the Syrian language, for we understand it. Don’t speak with us in the Jews’ language, in the hearing of the people who are on the wall.”

27 D ar Rab-Şache le-a zis: – Oare stăpânului vostru şi vouă, m-a trimis stăpânul meu să spun aceste cuvinte? Oare nu m-a trimis la oamenii aceştia, care stau pe zid şi care, asemenea vouă, vor trebui să-şi mănânce propriile murdării şi să-şi bea propriul ud?

But Rabshakeh said to them, “Has my master sent me to your master and to you, to speak these words? Hasn’t he sent me to the men who sit on the wall, to eat their own dung, and to drink their own urine with you?”

28 A tunci Rab-Şache s-a ridicat şi a strigat tare în limba iudaică, astfel: – Ascultaţi cuvântul marelui împărat, împăratul Asiriei!

Then Rabshakeh stood, and cried with a loud voice in the Jews’ language, and spoke, saying, “Hear the word of the great king, the king of Assyria.

29 A şa vorbeşte împăratul: „Nu-l lăsaţi pe Ezechia să vă amăgească, pentru că el nu va putea să vă izbăvească din mâna mea!

Thus says the king, ‘Don’t let Hezekiah deceive you; for he will not be able to deliver you out of his hand.

30 N u-l lăsaţi pe Ezechia să vă convingă să vă încredeţi în Domnul, zicându-vă: «Cu siguranţă Domnul ne va izbăvi şi cetatea aceasta nu va fi dată în mâinile împăratului Asiriei!»

Don’t let Hezekiah make you trust in Yahweh, saying, “Yahweh will surely deliver us, and this city shall not be given into the hand of the king of Assyria.”

31 N u-l ascultaţi pe Ezechia, căci aşa vorbeşte împăratul Asiriei: «Faceţi pace cu mine şi veniţi afară la mine. Atunci fiecare dintre voi va mânca din via lui şi din smochinul lui şi va bea apă din fântâna lui,

Don’t listen to Hezekiah.’ For thus says the king of Assyria, ‘Make your peace with me, and come out to me; and everyone of you eat from his own vine, and everyone from his own fig tree, and everyone drink water from his own cistern;

32 p ână voi veni şi vă voi lua într-o ţară ca a voastră, o ţară cu belşug de grâne şi de vin, de pâine şi de vii, de măsline şi de miere. Astfel veţi trăi şi nu veţi muri. Nu-l ascultaţi pe Ezechia fiindcă el vă îndrumă greşit când pretinde că Domnul vă va salva.

until I come and take you away to a land like your own land, a land of grain and new wine, a land of bread and vineyards, a land of olive trees and of honey, that you may live, and not die. Don’t listen to Hezekiah, when he persuades you, saying, “Yahweh will deliver us.”

33 Ş i-a izbăvit vreodată vreunul dintre zeii neamurilor ţara din mâna împăratului Asiriei?

Has any of the gods of the nations ever delivered his land out of the hand of the king of Assyria?

34 U nde sunt zeii Hamatului şi ai Arpadului? Unde sunt zeii Sefarvayimului, ai Henei şi ai Ivei? Au putut ei salva Samaria din mâna mea?

Where are the gods of Hamath, and of Arpad? Where are the gods of Sepharvaim, of Hena, and Ivvah? Have they delivered Samaria out of my hand?

35 C are dintre toţi zeii acestor ţări şi-au izbăvit ţara din mâna mea? Prin urmare, cum ar putea Domnul să izbăvească Ierusalimul din mâna mea?»“

Who are they among all the gods of the countries, that have delivered their country out of my hand, that Yahweh should deliver Jerusalem out of my hand?’”

36 P oporul a tăcut şi nu i-a răspuns nici un cuvânt, pentru că regele le poruncise să nu-i răspundă.

But the people stayed quiet, and answered him not a word; for the king’s commandment was, “Don’t answer him.”

37 A tunci Eliachim, fiul lui Hilchia, cel ce răspundea de palat, scribul Şebna şi cronicarul Ioah, fiul lui Asaf, au venit la Ezechia cu hainele sfâşiate şi i-au spus cuvintele lui Rab-Şache.

Then Eliakim the son of Hilkiah, who was over the household, came with Shebna the scribe, and Joah the son of Asaph the recorder, to Hezekiah with their clothes torn, and told him Rabshakeh’s words.