1 D ar în prima zi a săptămânii, foarte de dimineaţă, ele au venit la mormânt, aducând miresmele pe care le pregătiseră.

But on the first day of the week, at early dawn, they and some others came to the tomb, bringing the spices which they had prepared.

2 A u găsit rostogolită piatra de la intrarea mormântului,

They found the stone rolled away from the tomb.

3 i ar când au intrat, n-au găsit trupul Domnului Isus.

They entered in, and didn’t find the Lord Jesus’ body.

4 Î n timp ce erau înmărmurite din cauza acestui lucru, iată că doi bărbaţi în haine strălucitoare au stat lângă ele.

While they were greatly perplexed about this, behold, two men stood by them in dazzling clothing.

5 Î ngrozite, ele şi-au plecat feţele la pământ. Dar ei le-au zis: „De ce-L căutaţi pe Cel Viu între cei morţi?

Becoming terrified, they bowed their faces down to the earth. They said to them, “Why do you seek the living among the dead?

6 N u este aici, ci a fost înviat! Aduceţi-vă aminte ce v-a spus pe când era încă în Galileea,

He isn’t here, but is risen. Remember what he told you when he was still in Galilee,

7 c ând zicea că Fiul Omului trebuie să fie trădat în mâinile păcătoşilor şi să fie răstignit, iar a treia zi să învie.“

saying that the Son of Man must be delivered up into the hands of sinful men, and be crucified, and the third day rise again?”

8 Ş i ele şi-au adus aminte de cuvintele Lui.

They remembered his words,

9 C ând s-au întors de la mormânt, i-au anunţat despre toate aceste lucruri pe cei unsprezece şi pe toţi ceilalţi.

returned from the tomb, and told all these things to the eleven, and to all the rest.

10 C ele care le-au spus apostolilor aceste lucruri erau: Maria Magdalena, Ioana, Maria – mama lui Iacov – şi celelalte care erau împreună cu ele.

Now they were Mary Magdalene, Joanna, and Mary the mother of James. The other women with them told these things to the apostles.

11 Î nsă cuvintele acestea li s-au părut basme şi nu le-au crezut pe femei.

These words seemed to them to be nonsense, and they didn’t believe them.

12 P etru însă s-a ridicat şi a alergat la mormânt. Când s-a aplecat ca să se uite înăuntru, a văzut doar fâşiile de pânză. Apoi s-a întors acasă, mirat de ce s-a întâmplat. Pe drumul spre Emaus

But Peter got up and ran to the tomb. Stooping and looking in, he saw the strips of linen lying by themselves, and he departed to his home, wondering what had happened.

13 Î n aceeaşi zi, iată că doi dintre ei se duceau spre un sat numit Emaus, care era la o distanţă de şaizeci de stadii de Ierusalim.

Behold, two of them were going that very day to a village named Emmaus, which was sixty stadia from Jerusalem.

14 A ceştia vorbeau unul cu altul despre lucrurile care se întâmplaseră.

They talked with each other about all of these things which had happened.

15 Î n timp ce vorbeau şi se întrebau, Isus Însuşi S-a apropiat şi mergea alături de ei.

While they talked and questioned together, Jesus himself came near, and went with them.

16 D ar ochii lor erau împiedicaţi să-L recunoască.

But their eyes were kept from recognizing him.

17 E l i-a întrebat: – Ce vorbe sunt acestea pe care le schimbaţi între voi pe drum? Ei s-au oprit, uitându-se trişti,

He said to them, “What are you talking about as you walk, and are sad?”

18 i ar unul dintre ei, pe nume Cleopa, i-a răspuns: – Tu eşti singurul străin în Ierusalim, de nu ştii ce s-a întâmplat în el în zilele acestea?!

One of them, named Cleopas, answered him, “Are you the only stranger in Jerusalem who doesn’t know the things which have happened there in these days?”

19 – Ce anume? i-a întrebat El. – Cele privitoare la Isus din Nazaret, i-au răspuns ei, Care era un profet puternic în faptă şi cuvânt înaintea lui Dumnezeu şi a întregului popor.

He said to them, “What things?” They said to him, “The things concerning Jesus, the Nazarene, who was a prophet mighty in deed and word before God and all the people;

20 Ş i cum conducătorii preoţilor şi conducătorii noştri L-au dat să fie condamnat la moarte şi L-au răstignit.

and how the chief priests and our rulers delivered him up to be condemned to death, and crucified him.

21 N oi însă speram că El este Cel Ce avea să-l răscumpere pe Israel. Da, şi pe lângă toate acestea, iată că aceasta este a treia zi de când s-au întâmplat aceste lucruri!

But we were hoping that it was he who would redeem Israel. Yes, and besides all this, it is now the third day since these things happened.

22 M ai mult, nişte femei de-ale noastre ne-au uimit cu totul. Ele au fost dis-de-dimineaţă la mormânt

Also, certain women of our company amazed us, having arrived early at the tomb;

23 ş i nu I-au mai găsit trupul. Când au venit, ne-au spus că au văzut o vedenie cu îngeri care le-au spus că El trăieşte.

and when they didn’t find his body, they came saying that they had also seen a vision of angels, who said that he was alive.

24 U nii din cei ce erau cu noi s-au dus la mormânt şi au găsit exact aşa cum au spus femeile, dar pe El nu L-au văzut.

Some of us went to the tomb, and found it just like the women had said, but they didn’t see him.”

25 E l le-a zis: – O, cât de nesăbuiţi şi de înceţi la inimă sunteţi când este vorba să credeţi tot ce au spus profeţii!

He said to them, “Foolish men, and slow of heart to believe in all that the prophets have spoken!

26 N u trebuia oare Cristosul să sufere aceste lucruri şi să intre în slava Lui?

Didn’t the Christ have to suffer these things and to enter into his glory?”

27 Ş i, începând de la Moise şi de la toţi profeţii, le-a explicat ce era scris cu privire la El în toate Scripturile.

Beginning from Moses and from all the prophets, he explained to them in all the Scriptures the things concerning himself.

28 C ând s-au apropiat de satul în care mergeau, El s-a făcut că vrea să meargă mai departe.

They came near to the village, where they were going, and he acted like he would go further.

29 D ar ei au stăruit de El, zicând: – Rămâi cu noi, pentru că este spre seară şi ziua este deja pe sfârşite! Astfel El a intrat să rămână cu ei.

They urged him, saying, “Stay with us, for it is almost evening, and the day is almost over.” He went in to stay with them.

30 Î n timp ce stătea la masă cu ei, a luat pâinea, a rostit binecuvântarea, apoi a frânt -o şi le-a dat-o.

When he had sat down at the table with them, he took the bread and gave thanks. Breaking it, he gave to them.

31 A tunci li s-au deschis ochii şi L-au recunoscut, dar El S-a făcut nevăzut dinaintea lor.

Their eyes were opened, and they recognized him, and he vanished out of their sight.

32 Ş i-au zis unul altuia: „Nu ne ardea inima (în noi) când ne vorbea pe drum şi când ne deschidea Scripturile?“

They said to one another, “Weren’t our hearts burning within us, while he spoke to us along the way, and while he opened the Scriptures to us?”

33 S -au ridicat chiar în ceasul acela, s-au întors la Ierusalim şi i-au găsit adunaţi laolaltă pe cei unsprezece şi pe cei care erau împreună cu ei.

They rose up that very hour, returned to Jerusalem, and found the eleven gathered together, and those who were with them,

34 E i le-au zis: „Domnul a înviat într-adevăr şi i S-a arătat lui Simon!“

saying, “The Lord is risen indeed, and has appeared to Simon!”

35 Ş i le-au istorisit ce s-a întâmplat pe drum şi cum li S-a făcut cunoscut la frângerea pâinii. Isus li Se arată ucenicilor

They related the things that happened along the way, and how he was recognized by them in the breaking of the bread.

36 Î n timp ce spuneau ei aceste lucruri, El Însuşi a stat în mijlocul lor şi le-a zis: „Pace vouă!“

As they said these things, Jesus himself stood among them, and said to them, “Peace be to you.”

37 Î ngroziţi şi înspăimântaţi, ei credeau că văd un duh.

But they were terrified and filled with fear, and supposed that they had seen a spirit.

38 E l le-a zis: „De ce sunteţi tulburaţi şi de ce vi se ridică astfel de îndoieli în inimile voastre?

He said to them, “Why are you troubled? Why do doubts arise in your hearts?

39 U itaţi-vă la mâinile şi la picioarele Mele: Eu Însumi sunt! Atingeţi-Mă şi vedeţi: un duh n-are carne şi oase, aşa cum vedeţi că am Eu!“

See my hands and my feet, that it is truly me. Touch me and see, for a spirit doesn’t have flesh and bones, as you see that I have.”

40 Ş i spunând aceasta, le-a arătat mâinile şi picioarele Lui.

When he had said this, he showed them his hands and his feet.

41 D ar pentru că ei, de bucurie, tot nu credeau şi se mirau, le-a zis: „Aveţi aici ceva de mâncare?“

While they still didn’t believe for joy, and wondered, he said to them, “Do you have anything here to eat?”

42 I -au dat o bucată de peşte fript (şi un fagure de miere),

They gave him a piece of a broiled fish and some honeycomb.

43 i ar El le-a luat şi le-a mâncat în faţa lor.

He took them, and ate in front of them.

44 A poi le-a zis: „Acestea sunt lucrurile pe care vi le spuneam când încă eram cu voi, şi anume că trebuie să se împlinească tot ceea ce este scris despre Mine în Legea lui Moise, în Profeţi şi în Psalmi.“

He said to them, “This is what I told you, while I was still with you, that all things which are written in the law of Moses, the prophets, and the psalms, concerning me must be fulfilled.”

45 A tunci le-a deschis mintea, ca să înţeleagă Scripturile,

Then he opened their minds, that they might understand the Scriptures.

46 ş i le-a zis: „Aşa este scris, şi anume Cristosul trebuia să sufere şi să învie dintre cei morţi a treia zi,

He said to them, “Thus it is written, and thus it was necessary for the Christ to suffer and to rise from the dead the third day,

47 i ar pocăinţa spre iertarea păcatelor să fie vestită în Numele Lui tuturor neamurilor, începând din Ierusalim.

and that repentance and remission of sins should be preached in his name to all the nations, beginning at Jerusalem.

48 V oi sunteţi martori ai acestor lucruri.

You are witnesses of these things.

49 I ată, trimit peste voi promisiunea Tatălui Meu; voi însă rămâneţi în cetate până când veţi fi îmbrăcaţi cu putere de sus!“ Înălţarea la cer

Behold, I send out the promise of my Father on you. But wait in the city of Jerusalem until you are clothed with power from on high.”

50 A poi i-a condus afară, până spre Betania. Şi-a ridicat mâinile şi i-a binecuvântat,

He led them out as far as Bethany, and he lifted up his hands, and blessed them.

51 i ar în timp ce-i binecuvânta s-a depărtat de ei şi a fost luat în cer.

While he blessed them, he withdrew from them, and was carried up into heaven.

52 E i I s-au închinat şi apoi s-au întors la Ierusalim cu mare bucurie.

They worshiped him, and returned to Jerusalem with great joy,

53 Ş i tot timpul erau în Templu, lăudându-L şi binecuvântându-L pe Dumnezeu. (Amin.)

and were continually in the temple, praising and blessing God. Amen.