1 D ar în prima zi a săptămânii, foarte de dimineaţă, ele au venit la mormânt, aducând miresmele pe care le pregătiseră.

А в първия ден на седмицата, сутринта рано, <жените> дойдоха на гроба, носещи ароматите, които бяха приготвили.

2 A u găsit rostogolită piatra de la intrarea mormântului,

И намериха камъка отвален от гроба.

3 i ar când au intrat, n-au găsit trupul Domnului Isus.

И като влязоха, не намериха тялото на Господа Исуса.

4 Î n timp ce erau înmărmurite din cauza acestui lucru, iată că doi bărbaţi în haine strălucitoare au stat lângă ele.

И когато бяха в недоумение за това, ето застанаха пред тях двама мъже с ослепително облекло.

5 Î ngrozite, ele şi-au plecat feţele la pământ. Dar ei le-au zis: „De ce-L căutaţi pe Cel Viu între cei morţi?

И обзети от страх, те наведоха лицата си до земята; а <мъжете> им рекоха: Защо търсите живия между мъртвите?

6 N u este aici, ci a fost înviat! Aduceţi-vă aminte ce v-a spus pe când era încă în Galileea,

Няма Го тука, но възкръсна. Спомнете си какво ви говореше, когато беше още в Галилея,

7 c ând zicea că Fiul Omului trebuie să fie trădat în mâinile păcătoşilor şi să fie răstignit, iar a treia zi să învie.“

като казваше, че Човешкият Син трябва да бъде предаден в ръцете на грешни човеци, да бъде разпнат, и в третия ден да възкръсне.

8 Ş i ele şi-au adus aminte de cuvintele Lui.

И спомниха си думите Му.

9 C ând s-au întors de la mormânt, i-au anunţat despre toate aceste lucruri pe cei unsprezece şi pe toţi ceilalţi.

И като се върнаха от гроба, известиха всичко това на единадесетте и на всичките други.

10 C ele care le-au spus apostolilor aceste lucruri erau: Maria Magdalena, Ioana, Maria – mama lui Iacov – şi celelalte care erau împreună cu ele.

А бяха Магдалина Мария, и Иоанна, и Мария Якововата <майка> и другите жени с тях, <които> казаха тия неща на апостолите.

11 Î nsă cuvintele acestea li s-au părut basme şi nu le-au crezut pe femei.

А тия думи им се видяха като празни приказки, и не вярваха.

12 P etru însă s-a ridicat şi a alergat la mormânt. Când s-a aplecat ca să se uite înăuntru, a văzut doar fâşiile de pânză. Apoi s-a întors acasă, mirat de ce s-a întâmplat. Pe drumul spre Emaus

А Петър стана и изтича на гроба, и, като надникна, видя саваните <сложени> отделно; и отиде у дома си, чудейки се за станалото.

13 Î n aceeaşi zi, iată că doi dintre ei se duceau spre un sat numit Emaus, care era la o distanţă de şaizeci de stadii de Ierusalim.

И, ето, в същия ден двама от тях отиваха в едно село на име Емаус, шестдесет стадии {Около 11 километра.} далеч от Ерусалим.

14 A ceştia vorbeau unul cu altul despre lucrurile care se întâmplaseră.

И те се разговаряха помежду си за всичко онова що бе станало.

15 Î n timp ce vorbeau şi se întrebau, Isus Însuşi S-a apropiat şi mergea alături de ei.

И като се разговаряха и разискваха, сам Исус се приближи и вървеше с тях;

16 D ar ochii lor erau împiedicaţi să-L recunoască.

но очите им се удържаха да Го не познаят.

17 E l i-a întrebat: – Ce vorbe sunt acestea pe care le schimbaţi între voi pe drum? Ei s-au oprit, uitându-se trişti,

И рече им: Какви са тия думи, които разменяте помежду си, като пътувате? И те се спряха натъжени.

18 i ar unul dintre ei, pe nume Cleopa, i-a răspuns: – Tu eşti singurul străin în Ierusalim, de nu ştii ce s-a întâmplat în el în zilele acestea?!

И един от тях, на име Клеопа, в отговор Му рече: Само Ти ли си пришелец в Ерусалим и не знаеш станалото там тия дни?

19 – Ce anume? i-a întrebat El. – Cele privitoare la Isus din Nazaret, i-au răspuns ei, Care era un profet puternic în faptă şi cuvânt înaintea lui Dumnezeu şi a întregului popor.

И рече им: Кое? А те му рекоха: Станалото с Исуса Назарянина, Който бе пророк, силен в дело и в слово пред Бога и пред всичките люде;

20 Ş i cum conducătorii preoţilor şi conducătorii noştri L-au dat să fie condamnat la moarte şi L-au răstignit.

и как нашите главни свещеници и началници Го предадоха да бъде осъден на смърт и Го разпнаха.

21 N oi însă speram că El este Cel Ce avea să-l răscumpere pe Israel. Da, şi pe lângă toate acestea, iată că aceasta este a treia zi de când s-au întâmplat aceste lucruri!

А ние се надявахме, че Той е Онзи, Който ще избави Израиля. И освен всичко това, вече е трети ден откак стана това.

22 M ai mult, nişte femei de-ale noastre ne-au uimit cu totul. Ele au fost dis-de-dimineaţă la mormânt

При туй и някои жени измежду нас ни смаяха, които като отишли отзарана на гроба,

23 ş i nu I-au mai găsit trupul. Când au venit, ne-au spus că au văzut o vedenie cu îngeri care le-au spus că El trăieşte.

и не намерили тялото Му, дойдоха и казаха, че видели и видение на ангели, които казали, че Той бил жив.

24 U nii din cei ce erau cu noi s-au dus la mormânt şi au găsit exact aşa cum au spus femeile, dar pe El nu L-au văzut.

И някои от ония, които бяха с нас, отидоха на гроба, и намериха тъй както рекоха жените; а Него не видели.

25 E l le-a zis: – O, cât de nesăbuiţi şi de înceţi la inimă sunteţi când este vorba să credeţi tot ce au spus profeţii!

И Той им рече: О несмислени и мудни по сърце да вярвате всичко, което са говорили пророците!

26 N u trebuia oare Cristosul să sufere aceste lucruri şi să intre în slava Lui?

Не трябваше ли Христос да пострада така и да влезе в славата Си?

27 Ş i, începând de la Moise şi de la toţi profeţii, le-a explicat ce era scris cu privire la El în toate Scripturile.

И като почна от Моисея и от всичките пророци, тълкуваше им <писаното> за Него във всичките писания.

28 C ând s-au apropiat de satul în care mergeau, El s-a făcut că vrea să meargă mai departe.

И приближиха селото, в което отиваха; Той се държеше, като че отива по-надалеч.

29 D ar ei au stăruit de El, zicând: – Rămâi cu noi, pentru că este spre seară şi ziua este deja pe sfârşite! Astfel El a intrat să rămână cu ei.

Но те Го нудеха, казвайки: Остани с нас, защото е привечер, и денят вече е превалил. И Той влезе да остане с тях.

30 Î n timp ce stătea la masă cu ei, a luat pâinea, a rostit binecuvântarea, apoi a frânt -o şi le-a dat-o.

И като седна с тях на трапезата, взе хляба и благослови, разчупи и даде им.

31 A tunci li s-au deschis ochii şi L-au recunoscut, dar El S-a făcut nevăzut dinaintea lor.

И очите им се отвориха и Го познаха; а Той стана невидим за тях.

32 Ş i-au zis unul altuia: „Nu ne ardea inima (în noi) când ne vorbea pe drum şi când ne deschidea Scripturile?“

И рекоха помежду си: Не гореше ли в нас сърцето, когато ни говореше по пътя и когато ни тълкуваше писанията?

33 S -au ridicat chiar în ceasul acela, s-au întors la Ierusalim şi i-au găsit adunaţi laolaltă pe cei unsprezece şi pe cei care erau împreună cu ei.

И в същия час станаха и се върнаха в Ерусалим, гдето намериха събрани единадесетте и тия, които бяха с тях,

34 E i le-au zis: „Domnul a înviat într-adevăr şi i S-a arătat lui Simon!“

които и казаха: Господ наистина възкръснал и се явил на Симона.

35 Ş i le-au istorisit ce s-a întâmplat pe drum şi cum li S-a făcut cunoscut la frângerea pâinii. Isus li Se arată ucenicilor

Те пък разправиха <станалото> по пътя, и как Го познаха, когато разчупваше хляба.

36 Î n timp ce spuneau ei aceste lucruri, El Însuşi a stat în mijlocul lor şi le-a zis: „Pace vouă!“

И когато говореха за това, сам <Исус> застана посред тях и каза им: Мир вам!

37 Î ngroziţi şi înspăimântaţi, ei credeau că văd un duh.

А те се стреснаха и се уплашиха, като мислеха, че виждат дух.

38 E l le-a zis: „De ce sunteţi tulburaţi şi de ce vi se ridică astfel de îndoieli în inimile voastre?

И Той им рече: Защо се смущавате? и защо се пораждат такива мисли в сърцата ви?

39 U itaţi-vă la mâinile şi la picioarele Mele: Eu Însumi sunt! Atingeţi-Mă şi vedeţi: un duh n-are carne şi oase, aşa cum vedeţi că am Eu!“

Погледнете ръцете Ми и нозете Ми, че съм Аз същият; попипайте Ме и вижте, защото дух няма меса и кости, както виждате, че Аз имам.

40 Ş i spunând aceasta, le-a arătat mâinile şi picioarele Lui.

И като рече това, показа им ръцете и нозете Си.

41 D ar pentru că ei, de bucurie, tot nu credeau şi se mirau, le-a zis: „Aveţi aici ceva de mâncare?“

Но понеже те от радост още не вярваха и се чудеха, Той рече: Имате ли тук нещо за ядене?

42 I -au dat o bucată de peşte fript (şi un fagure de miere),

И дадоха Му част от печена риба.

43 i ar El le-a luat şi le-a mâncat în faţa lor.

И взе та яде пред тях.

44 A poi le-a zis: „Acestea sunt lucrurile pe care vi le spuneam când încă eram cu voi, şi anume că trebuie să se împlinească tot ceea ce este scris despre Mine în Legea lui Moise, în Profeţi şi în Psalmi.“

И рече им: Тия са думите, които ви говорих, когато бях още с вас, че трябва да се изпълни всичко, което е писано за Мене в Моисеевия закон, в пророците и в псалмите.

45 A tunci le-a deschis mintea, ca să înţeleagă Scripturile,

Тогава им отвори ума, за да разберат писанията.

46 ş i le-a zis: „Aşa este scris, şi anume Cristosul trebuia să sufere şi să învie dintre cei morţi a treia zi,

И рече им: Така е писано, че Христос трябва да пострада и да възкръсне от мъртвите в третия ден,

47 i ar pocăinţa spre iertarea păcatelor să fie vestită în Numele Lui tuturor neamurilor, începând din Ierusalim.

и че трябва да се проповядва в Негово име покаяние и прощение на греховете между всичките народи, като се започне от Ерусалим.

48 V oi sunteţi martori ai acestor lucruri.

Вие сте свидетели на това.

49 I ată, trimit peste voi promisiunea Tatălui Meu; voi însă rămâneţi în cetate până când veţi fi îmbrăcaţi cu putere de sus!“ Înălţarea la cer

И, ето, Аз изпращам върху вас обещанието на Отца Ми; а вие стойте в града докато се облечете със сила от горе.

50 A poi i-a condus afară, până spre Betania. Şi-a ridicat mâinile şi i-a binecuvântat,

И ги заведе до <едно място> срещу Витания; и дигна ръцете Си да ги благослови

51 i ar în timp ce-i binecuvânta s-a depărtat de ei şi a fost luat în cer.

И като ги благославяше, отдели се от тях, и се възнесе на небето.

52 E i I s-au închinat şi apoi s-au întors la Ierusalim cu mare bucurie.

И те Му се поклониха, и върнаха се в Ерусалим с голяма радост;

53 Ş i tot timpul erau în Templu, lăudându-L şi binecuvântându-L pe Dumnezeu. (Amin.)

и бяха постоянно в храма благославящи Бога..