1 „ Acestea sunt legile pe care trebuie să le pui înaintea lor:

Ето съдбите, които ще представиш пред тях.

2 « Dacă vei cumpăra un sclav evreu, el să te slujească timp de şase ani, iar în al şaptelea an să iasă liber, fără să plătească nimic.

Ако купиш роб евреин, шест години ще работи, а в седмата ще излезе свободен, без откуп.

3 D acă a intrat singur, va putea să plece singur. Dacă era căsătorit, să plece şi soţia lui împreună cu el.

Ако е дошъл сам, сам да си излезе; ако е имал жена, то и жена му да излезе с него.

4 D acă stăpânul lui i-a dat o soţie şi ea i-a născut fii sau fiice, soţia şi copiii ei să rămână ai stăpânului, iar el să plece singur.

Ако господарят му му е дал жена, и тя му е родила синове или дъщери, то жената и чадата й ще бъдат на господаря й, а той ще излезе сам.

5 D ar dacă sclavul va zice: ‘Îmi iubesc stăpânul, soţia şi copiii, şi nu doresc să plec ca să fiu liber’,

Но ако робът изрично каже: Обичам господаря си, жена си и чадата си; не желая да изляза свободен,

6 a tunci stăpânul să-l apropie de uşă sau de uşori şi, în prezenţa judecătorilor, să-i străpungă lobul urechii cu o andrea. Astfel, el îi va sluji toată viaţa.

тогава господарят му ще го заведе пред съдиите {Или: Божия съд.}, и, като го приведе при вратата, или при стълба на вратата, господарят му ще му промуши ухото с шило; и той ще му бъде роб за винаги.

7 D acă cineva îşi vinde fata ca slujitoare, ea nu va fi eliberată asemenea sclavilor.

Ако някой продаде дъщеря си за робиня, тя няма да излезе така както излизат робите.

8 D e asemenea, dacă ea nu-i va plăcea stăpânului ei, care şi-a luat-o pentru el, acesta trebuie să permită a fi răscumpărată. Nu va avea dreptul s-o vândă unui străin, pentru că a fost nedrept cu ea.

Ако не бъде угодна на господаря си, който се е сгодил за нея, то нека я остави да бъде откупена; той не ще има власт да я продаде на чужденци, тъй като й е изневерил.

9 D acă o va da fiului său, va trebui să se poarte cu ea ca şi cu o fiică.

Но ако я е сгодил за сина си, то нека постъпи с нея, както е обичайно с дъщерите.

10 D acă îşi va lua altă soţie, nu va avea voie să-i scadă nimic din hrana, îmbrăcămintea şi drepturile ei de soţie.

Ако си вземе още една жена, да не лиши оная от храната й, от дрехите й и от съпружеско съжитие с нея.

11 D acă-i va scădea din aceste trei lucruri, atunci ea va putea să plece de la el fără nici o despăgubire, fără să plătească argint. Legi privind violenţa fizică

И ако не й направи тия трите, тогава тя нека си излезе даром, без откуп.

12 O ricine loveşte mortal un om trebuie să fie pedepsit cu moartea.

Който удари човек смъртоносно, непременно да се умъртви.

13 D acă n-a făcut-o intenţionat, ci Dumnezeu a îngăduit să se întâmple asta, îi voi pregăti un loc unde să poată fugi.

Но ако не го е причаквал, но Бог го е предал в ръката му, тогава Аз ще ти определя място гдето да прибегне.

14 D acă cineva va merge până acolo încât să-l ucidă pe semenul său folosindu-se de vicleşug, chiar şi de la altarul Meu să-l iei şi să-l omori!

Ако, обаче, някой от злоба убие ближния си коварно, то и от олтара Ми ще го извадиш, за да се умъртви.

15 O ricine îşi loveşte tatăl sau mama trebuie să fie pedepsit cu moartea.

Който удари баща си или майка си непременно да се умъртви.

16 C ine răpeşte un om şi-l vinde – sau chiar dacă omul este găsit în mâna răpitorului – trebuie să fie pedepsit cu moartea.

Който открадне човек и го продаде, или ако <откраднатият> се намери в ръката му, той непременно да се умъртви.

17 C el ce îşi blestemă tatăl sau mama trebuie să fie pedepsit cu moartea.

Който хули баща си или майка си непременно да се умъртви.

18 Î n cazul în care doi oameni se vor certa şi unul îl va lovi pe celălalt cu o piatră sau cu pumnul, iar acesta din urmă nu va muri, ci va fi nevoit să stea la pat,

Когато се карат някои, ако единият удари другия с камък или с юмрука си, и той не умре, но пази легло;

19 c el care l-a lovit să nu fie pedepsit, deoarece rănitul va putea să se ridice după o vreme şi să umble afară cu ajutorul toiagului lui; va trebui însă să-l despăgubească pe cel rănit pentru tot timpul pierdut şi să-l îngrijească până când acesta se va vindeca.

и ако <последният> се привдигне и излиза <макар> с тояга, тогава оня, който го е ударил, ще бъде невинен, само ще плати за денгубата му и ще направи да бъде съвършено изцерен.

20 D acă un stăpân va lovi cu băţul un sclav sau o sclavă, iar unul din aceştia va muri pe loc, stăpânul va trebui să fie pedepsit,

Ако някой удари роба си или робинята си с тояга, та умре под ръката му, непременно да се накаже.

21 d ar dacă sclavul îşi revine după o zi sau două, stăpânul să nu fie pedepsit, căci este argintul său.

Обаче, ако <удареният> поживее един два дена, тогава да се не наказва, понеже той му е стока {Еврейски: Пари.}.

22 D acă se vor lupta doi oameni şi vor lovi o femeie însărcinată, făcând-o să nască înainte de vreme, fără nici o altă nenorocire, cel responsabil trebuie să fie pedepsit aşa cum cere soţul femeii, plătind atât cât au hotărât judecătorii.

Ако се бият някои и ударят трудна жена, така щото да пометне, а не последва друга повреда, тогава оня, <който я е ударил> непременно да бъде глобен, според както мъжът й би му наложил, и да плати както определят съдиите.

23 D ar, dacă se va întâmpla vreo nenorocire, vei da viaţă pentru viaţă,

Но ако последва повреда, тогава да отсъдиш живот за живот,

24 o chi pentru ochi, dinte pentru dinte, mână pentru mână, picior pentru picior,

око за око, зъб за зъб, ръка за ръка, нога за нога,

25 a rsură pentru arsură, rană pentru rană şi vânătaie pentru vânătaie.

изгаряне за изгаряне, рана за рана, удар за удар.

26 D acă un stăpân va lovi ochiul vreunui sclav sau al vreunei sclave şi-l face pe acesta sau pe aceasta să-şi piardă ochiul, sclavul, respectiv sclava, să fie lăsaţi să plece liberi ca despăgubire pentru ochi.

Ако някой удари роба си или робинята си в окото, и то се развали, поради окото му ще го освободи.

27 D acă stăpânul va face să cadă un dinte de-al vreunui sclav sau de-al vreunei sclave, sclavul, respectiv sclava, să fie eliberaţi ca despăgubire pentru dinte.

И ако избие някой зъб на роба си или някой зъб на робинята си, ще го освободи поради зъба му.

28 D acă un bou va împunge şi va omorî un bărbat sau o femeie, boul să fie omorât cu pietre, carnea să nu i se mănânce, iar proprietarul boului să nu fie pedepsit.

Ако вол убоде мъж или жена щото да умре, тогава да се убие вола с камъни, и да се не яде месото му; а стопанинът на вола ще бъде оправдан.

29 D ar, dacă se ştia că boul obişnuieşte să împungă şi proprietarul său a fost avertizat, însă nu l-a închis, atunci, în momentul în care boul va omorî un bărbat sau o femeie, acesta să fie omorât cu pietre, iar proprietarul său să fie pedepsit cu moartea.

Но ако волът е бил бодлив от по-напред, и това е било известно на стопанина му, но той не го е ограничил, та е убил мъж или жена, то волът да се убие с камъни, още и стопанинът му да се умъртви.

30 D acă proprietarului i se va cere un preţ de răscumpărare, el să plătească tot ce i se va cere pentru răscumpărarea vieţii lui.

Обаче, ако му се определи откуп, то за избавление на живота си нека даде, колкото му се определи.

31 D acă boul va împunge un băiat sau o fată, proprietarului i se va cere după aceeaşi lege.

Било че <волът> е убол мъж или е убол жена, според тая съдба ще му направят.

32 D acă boul va împunge un sclav sau o sclavă, proprietarul să plătească stăpânului sclavilor treizeci de şecheli de argint, iar boul să fie omorât cu pietre.

Но ако волът убоде роб или робиня, <стопанинът> нека плати на господаря им тридесет сребърни сикли, и нека се убие волът с камъни.

33 D acă un om va face o groapă şi nu o va acoperi, iar un bou sau un măgar va cădea în ea,

Ако отвори някой яма, или изкопае яма без да я покрие, и в нея падне вол или осел,

34 c el ce a făcut groapa va trebui să-l despăgubească cu argint pe proprietarul animalelor moarte, iar acestea să-i rămână celui dintâi.

притежателят на ямата ще заплати повредата; ще даде пари на стопанина им, а мършата ще бъде негова.

35 D acă boul unui om va împunge boul altuia şi cel din urmă moare, atunci proprietarii lor vor trebui să vândă boul viu, să împartă argintul şi să împartă şi boul mort.

Ако волът на някого убоде вола на другиго, така щото умре, тогава да продадат живия вол и да си разделят стойността му, и мършата тоже да си разделят.

36 D ar, dacă se ştia că boul obişnuieşte să împungă şi proprietarul său nu l-a închis, atunci proprietarul să dea un bou viu în schimbul boului mort, iar boul mort să-i rămână lui.

Но ако се е знаело от по-напред, че волът е бил бодлив, и стопанинът му не го е ограничил, то непременно ще плати вол за вол, а мършата ще бъде негова.