1 B en-Hadad, regele Aramului, şi-a strâns întreaga oştire. Însoţit de treizeci şi doi de regi, cu cai şi care, s-a dus, a înconjurat Samaria şi a început lupta împotriva ei.

Ben Hadad the king of Syria gathered all his army together; and there were thirty-two kings with him, with horses and chariots. He went up and besieged Samaria, and fought against it.

2 A trimis soli în cetate, la Ahab, regele lui Israel,

He sent messengers to Ahab king of Israel, into the city, and said to him, “Thus says Ben Hadad,

3 c a să-i spună: „Aşa vorbeşte Ben-Hadad: «Argintul şi aurul tău sunt ale mele, soţiile şi cei mai buni dintre fiii tăi sunt ai mei!»“

‘Your silver and your gold is mine. Your wives also and your children, even the best, are mine.’”

4 R egele lui Israel a răspuns: „O, rege, stăpânul meu, eu şi tot ceea ce am suntem ai tăi, precum ai spus!“

The king of Israel answered, “It is according to your saying, my lord, O king. I am yours, and all that I have.”

5 S olii s-au întors a doua oară şi i-au spus: „Aşa vorbeşte Ben-Hadad: «Trimisesem la tine ca să-mi dai argintul, aurul, soţiile şi fiii tăi.

The messengers came again, and said, “Ben Hadad says, ‘I sent indeed to you, saying, “You shall deliver me your silver, and your gold, and your wives, and your children;

6 A şadar, mâine pe la această oră, ţi-i voi trimite pe slujitorii mei, care vor scotoci prin palatul tău şi prin casele slujitorilor tăi, vor pune mâna pe tot ce ai de valoare şi vor lua cu ei.»“

but I will send my servants to you tomorrow about this time, and they will search your house, and the houses of your servants; whatever is pleasant in your eyes, they will put it in their hand, and take it away.”’”

7 R egele lui Israel i-a chemat pe toţi cei din sfatul bătrânilor ţării şi le-a zis: – Vedeţi cum acest om urmăreşte să ne facă rău, căci a trimis după soţiile, fiii, argintul şi aurul meu şi nu l-am refuzat!

Then the king of Israel called all the elders of the land, and said, “Please notice how this man seeks mischief; for he sent to me for my wives, and for my children, and for my silver, and for my gold; and I didn’t deny him.”

8 – Nu-l asculta şi nu cădea la învoială, au răspuns toţi cei din sfatul bătrânilor şi tot poporul.

All the elders and all the people said to him, “Don’t listen, and don’t consent.”

9 A tunci Ahab le-a zis solilor lui Ben-Hadad: „Spuneţi-i stăpânului meu, regele: «Voi face tot ceea ce i-ai cerut slujitorului tău prima dată, dar acest lucru nu-l pot face!»“ Solii au plecat şi i-au dat regelui Ben-Hadad răspunsul lui Ahab.

Therefore he said to the messengers of Ben Hadad, “Tell my lord the king, ‘All that you sent for to your servant at the first I will do; but this thing I cannot do.’” The messengers departed, and brought him back the message.

10 B en-Hadad i-a trimis un alt mesaj lui Ahab şi i-a zis: „Zeii să se poarte cu mine cu toată asprimea dacă va rămâne în Samaria praf cât încape în mâna tuturor celor care mă urmează!“

Ben Hadad sent to him, and said, “The gods do so to me, and more also, if the dust of Samaria will be enough for handfuls for all the people who follow me.”

11 R egele lui Israel a răspuns: „Spuneţi-i: «Cine încinge armele să nu se laude ca cel care le pune jos!»“

The king of Israel answered, “Tell him, ‘Don’t let him who puts on his armor brag like he who takes it off.’”

12 B en-Hadad a primit acest mesaj în timp ce stătea la băut împreună cu regii, în tabără, şi le-a ordonat slujitorilor săi: „Pregătiţi-vă de atac!“ Şi ei s-au pregătit de atac împotriva cetăţii.

When Ben Hadad heard this message, as he was drinking, he and the kings, in the pavilions, he said to his servants, “Prepare to attack!” They prepared to attack the city.

13 Î ntre timp, un profet s-a apropiat de Ahab, regele lui Israel, şi i-a zis: – Aşa vorbeşte Domnul: „Vezi toată această mulţime mare? Astăzi o voi da în mâinile tale şi vei şti că Eu sunt Domnul!“

Behold, a prophet came near to Ahab king of Israel, and said, “Yahweh says, ‘Have you seen all this great multitude? Behold, I will deliver it into your hand today; and you will know that I am Yahweh.’”

14 – Prin cine? a întrebat Ahab. El a răspuns: – Aşa vorbeşte Domnul: „Prin slujitorii conducătorilor de provincii!“ – Şi cine va începe lupta? a întrebat Ahab. – Tu, i-a răspuns profetul.

Ahab said, “By whom?” He said, “Yahweh says, ‘By the young men of the princes of the provinces.’” Then he said, “Who shall begin the battle?” He answered, “You.”

15 A hab i-a numărat pe slujitorii conducătorilor de provincii. Aceştia erau două sute treizeci şi doi. Apoi a numărat tot poporul, pe toţi israeliţii. Aceştia erau şapte mii.

Then he mustered the young men of the princes of the provinces, and they were two hundred and thirty-two. After them, he mustered all the people, even all the children of Israel, being seven thousand.

16 E i au pornit pe la amiază, în timp ce Ben-Hadad se îmbăta în tabără împreună cu cei treizeci şi doi de regi care-l ajutau.

They went out at noon. But Ben Hadad was drinking himself drunk in the pavilions, he and the kings, the thirty-two kings who helped him.

17 M ai întâi au pornit slujitorii conducătorilor de provincii. Ben-Hadad a trimis nişte cercetaşi în recunoaştere, care l-au înştiinţat: – Au ieşit nişte bărbaţi din Samaria!

The young men of the princes of the provinces went out first; and Ben Hadad sent out, and they told him, saying, “Men are coming out from Samaria.”

18 – Dacă au ieşit pentru pace, le-a zis Ben-Hadad, prindeţi-i vii, iar dacă au ieşit pentru război, prindeţi-i tot vii!

He said, “If they have come out for peace, take them alive; or if they have come out for war, take them alive.”

19 S lujitorii conducătorilor de provincii au ieşit din cetate împreună cu oştirea care-i urma

So these went out of the city, the young men of the princes of the provinces, and the army which followed them.

20 ş i fiecare l-a lovit pe omul dinaintea lui. Arameii au luat-o la fugă, iar israeliţii i-au urmărit. Însă Ben-Hadad a scăpat pe un cal împreună cu nişte călăreţi.

They each killed his man. The Syrians fled, and Israel pursued them. Ben Hadad the king of Syria escaped on a horse with horsemen.

21 R egele lui Israel a înaintat şi a atacat caii şi carele, provocându-le arameilor o mare înfrângere. Confruntarea dintre Israel şi Aram: a doua biruinţă a lui Ahab

The king of Israel went out, and struck the horses and chariots, and killed the Syrians with a great slaughter.

22 A poi, profetul s-a apropiat de regele lui Israel şi i-a zis: „Du-te şi întăreşte-te! Cercetează şi vezi ce trebuie să faci, pentru că regele Aramului te va ataca din nou primăvara viitoare!“

The prophet came near to the king of Israel, and said to him, “Go, strengthen yourself, and mark, and see what you do; for at the return of the year the king of Syria will come up against you.”

23 S lujitorii regelui Aramului i-au spus acestuia: „Dumnezeul lor este un Dumnezeu al munţilor; de aceea au fost mai tari decât noi. Dar dacă ne vom lupta cu ei în câmpie, cu siguranţă vom fi mai tari decât ei.

The servants of the king of Syria said to him, “Their god is a god of the hills; therefore they were stronger than we. But let us fight against them in the plain, and surely we will be stronger than they.

24 F ă acest lucru: îndepărtează-i pe regi de la posturile lor şi înlocuieşte-i cu căpetenii.

Do this thing: take the kings away, every man out of his place, and put captains in their place.

25 P regăteşte-ţi, de asemenea, o oştire la fel de numeroasă ca aceea pe care ai pierdut-o, cu tot atâţia cai şi tot atâtea care şi să ne luptăm cu ei în câmpie. Atunci cu siguranţă vom fi mai tari decât ei!“ El i-a ascultat şi a făcut întocmai.

Muster an army, like the army that you have lost, horse for horse, and chariot for chariot. We will fight against them in the plain, and surely we will be stronger than them.” He listened to their voice, and did so.

26 P rimăvara următoare, Ben-Hadad i-a strâns pe aramei şi s-a suit la Afek, ca să lupte împotriva lui Israel.

At the return of the year, Ben Hadad mustered the Syrians, and went up to Aphek, to fight against Israel.

27 D upă ce au fost strânşi şi li s-au dat provizii, israeliţii au mărşăluit ca să-i întâmpine şi şi-au aşezat tabăra în faţa lor ca două turme mici de capre, pe când arameii umpleau ţara.

The children of Israel were mustered and given provisions, and went against them. The children of Israel encamped before them like two little flocks of young goats; but the Syrians filled the country.

28 U n om al lui Dumnezeu s-a apropiat de regele lui Israel şi i-a zis: „Aşa vorbeşte Domnul: «Pentru că arameii au spus că Domnul este un Dumnezeu al munţilor, nu şi un Dumnezeu al văilor, voi da această oştire numeroasă în mâinile tale şi veţi şti că Eu sunt Domnul!»“

A man of God came near and spoke to the king of Israel, and said, “Yahweh says, ‘Because the Syrians have said, “Yahweh is a god of the hills, but he is not a god of the valleys”; therefore I will deliver all this great multitude into your hand, and you shall know that I am Yahweh.’”

29 T imp de şapte zile au rămas în taberele lor unii în faţa altora, iar în ziua a şaptea au început lupta. Israeliţii au omorât o sută de mii de pedestraşi aramei într-o zi.

They encamped opposite each other for seven days. So it was, that in the seventh day the battle was joined; and the children of Israel killed one hundred thousand footmen of the Syrians in one day.

30 C eilalţi au fugit în cetatea Afek, unde zidul s-a prăbuşit peste douăzeci şi şapte de mii dintre ei. Ben-Hadad a fugit în cetate şi s-a ascuns într-o odaie interioară.

But the rest fled to Aphek, into the city; and the wall fell on twenty-seven thousand men who were left. Ben Hadad fled, and came into the city, into an inner room.

31 S lujitorii săi i-au zis: „Am auzit că regii Casei lui Israel sunt îndurători. Dă-ne voie să ne punem saci pe coapse, să ne legăm cu funii la cap şi să mergem la regele lui Israel! Poate că îţi va cruţa viaţa.“

His servants said to him, “See now, we have heard that the kings of the house of Israel are merciful kings. Please let us put sackcloth on our bodies, and ropes on our heads, and go out to the king of Israel. Maybe he will save your life.”

32 E i şi-au înfăşurat saci pe coapse şi s-au legat cu funii la cap, după care s-au dus la regele lui Israel şi i-au zis: – Slujitorul tău Ben-Hadad te roagă: „Cruţă-mi viaţa!“ – Mai este încă în viaţă? a întrebat Ahab. Atunci este fratele meu!

So they put sackcloth on their bodies and ropes on their heads, and came to the king of Israel, and said, “Your servant Ben Hadad says, ‘Please let me live.’” He said, “Is he still alive? He is my brother.”

33 A ceşti oameni au luat aceste cuvinte ca un semn bun şi s-au grăbit să răspundă spunând: – Da, fratele tău Ben-Hadad! – Duceţi-vă şi aduceţi-l la mine, le-a zis Ahab. Ben-Hadad a venit la el, iar Ahab l-a suit în carul lui.

Now the men observed diligently, and hurried to take this phrase; and they said, “Your brother Ben Hadad.” Then he said, “Go, bring him.” Then Ben Hadad came out to him; and he caused him to come up into the chariot.

34 A poi Ben-Hadad i-a spus: – Îţi voi înapoia cetăţile pe care tatăl meu le-a luat de la tatăl tău şi vei putea să-ţi faci pieţe în Damasc, aşa cum a făcut tatăl meu în Samaria. – Eu îţi voi da drumul, încheind un legământ cu tine, i-a spus Ahab. Astfel, după ce a încheiat un legământ cu el, Ahab i-a dat drumul.

Ben Hadad said to him, “The cities which my father took from your father I will restore. You shall make streets for yourself in Damascus, as my father made in Samaria.” “I”, said Ahab, “will let you go with this covenant.” So he made a covenant with him, and let him go.

35 U nul din fiii profeţilor i-a spus confratelui său prin Cuvântul Domnului: „Loveşte-mă!“ Dar acesta nu a vrut să-l lovească.

A certain man of the sons of the prophets said to his fellow by Yahweh’s word, “Please strike me!” The man refused to strike him.

36 „ Pentru că n-ai ascultat de Cuvântul Domnului, i-a zis profetul, când vei pleca de la mine, te va omorî un leu.“ Şi după ce a plecat de la el, a întâlnit un leu care l-a omorât.

Then he said to him, “Because you have not obeyed Yahweh’s voice, behold, as soon as you have departed from me, a lion will kill you.” As soon as he had departed from him, a lion found him and killed him.

37 P rofetul a găsit un alt om şi i-a spus: „Loveşte-mă!“ Acel om l-a lovit şi l-a rănit.

Then he found another man, and said, “Please strike me.” The man struck him and wounded him.

38 A poi profetul s-a dus şi l-a aşteptat pe rege, pe marginea drumului. El s-a deghizat acoperindu-şi ochii cu un bandaj.

So the prophet departed, and waited for the king by the way, and disguised himself with his headband over his eyes.

39 C ând regele a trecut pe acolo, el a strigat şi i-a spus regelui: – În timp ce slujitorul tău era în toiul bătăliei, un bărbat a venit şi mi-a adus un captiv, spunându-mi: „Păzeşte-l pe acest om. Dacă va scăpa, vei răspunde cu viaţa pentru el sau vei plăti un talant de argint!“

As the king passed by, he cried to the king; and he said, “Your servant went out into the middle of the battle; and behold, a man turned aside, and brought a man to me, and said, ‘Guard this man! If by any means he is missing, then your life shall be for his life, or else you shall pay a talent of silver.’

40 D ar pe când slujitorul tău făcea câte ceva încoace şi încolo, el a dispărut. – Aceasta îţi este osânda, i-a răspuns regele lui Israel. Tu însuţi ai rostit-o.

As your servant was busy here and there, he was gone.” The king of Israel said to him, “So shall your judgment be. You yourself have decided it.”

41 Î ndată profetul şi-a dat jos bandajul de pe ochi, iar regele lui Israel l-a recunoscut că era dintre profeţi.

He hurried, and took the headband away from his eyes; and the king of Israel recognized that he was one of the prophets.

42 – Aşa vorbeşte Domnul, i-a spus el regelui: „Pentru că i-ai dat drumul omului pe care-l sortisem nimicirii, vei răspunde cu viaţa ta pentru viaţa lui şi cu poporul tău pentru poporul lui.“

He said to him, “Yahweh says, ‘Because you have let go out of your hand the man whom I had devoted to destruction, therefore your life will take the place of his life, and your people take the place of his people.’”

43 R egele lui Israel s-a dus şi a intrat supărat şi mâniat în palatul său din Samaria.

The king of Israel went to his house sullen and angry, and came to Samaria.