1 I ată cuvântul spus lui Ieremia din partea Domnului în al zecelea an al lui Zedechia, regele lui Iuda, care era al optsprezecelea an al lui Nebucadneţar.

The word that came to Jeremiah from Yahweh in the tenth year of Zedekiah king of Judah, which was the eighteenth year of Nebuchadnezzar.

2 Î n acea vreme oştirea împăratului Babilonului asedia Ierusalimul şi profetul Ieremia era închis în curtea temniţei din palatul regelui lui Iuda.

Now at that time the king of Babylon’s army was besieging Jerusalem; and Jeremiah the prophet was shut up in the court of the guard, which was in the king of Judah’s house.

3 Z edechia, regele lui Iuda, îl închisese acolo, spunându-i: „De ce profeţeşti şi zici: «Aşa vorbeşte Domnul: ‘Iată, dau cetatea aceasta în mâinile împăratului Babilonului şi el o va cuceri.

For Zedekiah king of Judah had shut him up, saying, Why do you prophesy, and say, Yahweh says, Behold, I will give this city into the hand of the king of Babylon, and he shall take it;

4 Z edechia, regele lui Iuda, nu va scăpa din mâinile caldeenilor, ci, cu siguranţă, va fi dat în mâinile împăratului Babilonului, căruia îi va vorbi faţă în faţă şi pe care-l va vedea cu propriii lui ochi.

and Zedekiah king of Judah shall not escape out of the hand of the Chaldeans, but shall surely be delivered into the hand of the king of Babylon, and shall speak with him mouth to mouth, and his eyes shall see his eyes;

5 Î mpăratul Babilonului îl va duce pe Zedechia în Babilon, unde va rămâne până Îmi voi aduce aminte Eu de el, zice Domnul. Chiar dacă vă veţi lupta împotriva caldeenilor, nu veţi avea izbândă.’»“

and he shall bring Zedekiah to Babylon, and he shall be there until I visit him, says Yahweh: though you fight with the Chaldeans, you shall not prosper?

6 I eremia a zis: „Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel:

Jeremiah said, Yahweh’s word came to me, saying,

7 « Hanamel, fiul unchiului tău Şalum, va veni la tine să-ţi spună: ‘Cumpără terenul meu din Anatot, deoarece tu ai dreptul de răscumpărare şi-l poţi cumpăra.’»“

Behold, Hanamel the son of Shallum your uncle shall come to you, saying, Buy my field that is in Anathoth; for the right of redemption is yours to buy it.

8 H anamel, fiul unchiului meu, a venit la mine, după cum îmi spusese Domnul, în curtea temniţei şi mi-a zis: „Cumpără, te rog, terenul meu din Anatot, în teritoriul lui Beniamin, căci tu ai dreptul de moştenire şi de răscumpărare, cumpără-l!“ Am ştiut că acesta era Cuvântul Domnului,

So Hanamel my uncle’s son came to me in the court of the guard according to Yahweh’s word, and said to me, Please buy my field that is in Anathoth, which is in the land of Benjamin; for the right of inheritance is yours, and the redemption is yours; buy it for yourself. Then I knew that this was Yahweh’s word.

9 a şa că am cumpărat de la Hanamel, fiul unchiului meu, terenul din Anatot şi i-am cântărit şaptesprezece şecheli de argint.

I bought the field that was in Anathoth of Hanamel my uncle’s son, and weighed him the money, even seventeen shekels of silver.

10 A m semnat şi pecetluit actul, am pus martori şi i-am cântărit argintul într-o cumpănă.

I subscribed the deed, and sealed it, and called witnesses, and weighed him the money in the balances.

11 A m luat apoi actele de cumpărare, atât pe cel pecetluit, în care erau termenii şi condiţiile cumpărării, cât şi pe cel nepecetluit,

So I took the deed of the purchase, both that which was sealed, containing the terms and conditions, and that which was open;

12 ş i i le-am dat lui Baruc, fiul lui Neria, fiul lui Mahseia, în prezenţa vărului meu Hanamel, a martorilor care au semnat actele de cumpărare şi în prezenţa tuturor iudeilor care se aflau în curtea temniţei.

and I delivered the deed of the purchase to Baruch the son of Neriah, the son of Mahseiah, in the presence of Hanamel my uncle’s son, and in the presence of the witnesses who subscribed the deed of the purchase, before all the Jews who sat in the court of the guard.

13 Î n prezenţa lor i-am dat lui Baruc următoarea poruncă:

I commanded Baruch before them, saying,

14 „ Aşa vorbeşte Domnul Oştirilor, Dumnezeul lui Israel: «Ia aceste documente, atât actul de cumpărare pecetluit, cât şi pe cel nepecetluit, şi pune-le într-un vas de pământ ca să se păstreze multă vreme!»

Yahweh of Armies, the God of Israel says: Take these deeds, this deed of the purchase which is sealed, and this deed which is open, and put them in an earthen vessel; that they may continue many days.

15 C ăci aşa vorbeşte Domnul Oştirilor, Dumnezeul lui Israel: «Se vor mai cumpăra case, terenuri şi vii în ţara aceasta.»“

For Yahweh of Armies, the God of Israel says: Houses and fields and vineyards shall yet again be bought in this land.

16 D upă ce am dat actele de cumpărare a terenului lui Baruc, fiul lui Neria, m-am rugat Domnului astfel:

Now after I had delivered the deed of the purchase to Baruch the son of Neriah, I prayed to Yahweh, saying,

17 „ Ah, Stăpâne Doamne, Tu ai făcut cerurile şi pământul prin puterea Ta cea mare şi cu braţul Tău întins. Nimic nu este prea greu pentru Tine!

Ah Lord Yahweh! Behold, you have made the heavens and the earth by your great power and by your outstretched arm; there is nothing too hard for you,

18 T u arăţi îndurare la mii de generaţii, dar aduci pedeapsa pentru nelegiuirea părinţilor în sânul copiilor lor. Tu eşti Dumnezeul cel Mare şi Puternic, al Cărui Nume este Domnul Oştirilor.

who show loving kindness to thousands, and recompense the iniquity of the fathers into the bosom of their children after them; the great, the mighty God, Yahweh of Armies is his name;

19 S faturile Tale sunt măreţe şi faptele Tale sunt puternice. Ochii Tăi sunt deschişi asupra tuturor căilor fiilor oamenilor, ca să dai fiecăruia după căile lui şi după rodul faptelor lui.

great in counsel, and mighty in work; whose eyes are open to all the ways of the sons of men, to give everyone according to his ways, and according to the fruit of his doings:

20 T u ai făcut semne şi minuni în ţara Egiptului şi le-ai continuat până în ziua de azi, atât în Israel, cât şi în întreaga lume, şi Ţi-ai făcut un Nume aşa cum este astăzi.

who performed signs and wonders in the land of Egypt, even to this day, both in Israel and among other men; and made yourself a name, as it is today;

21 L -ai scos pe poporul Tău, Israel, din ţara Egiptului cu semne şi minuni, cu mână tare, cu braţ întins şi cu o mare spaimă.

and brought your people Israel out of the land of Egypt with signs, and with wonders, and with a strong hand, and with an outstretched arm, and with great terror;

22 T u le-ai dat ţara aceasta, pe care juraseşi strămoşilor lor că le-o vei da, ţară în care curge lapte şi miere.

and gave them this land, which you swore to their fathers to give them, a land flowing with milk and honey;

23 E i au venit şi au luat-o în stăpânire, dar nu au ascultat de glasul Tău şi n-au păzit Legea Ta. Tot ce le porunciseşi să facă, nu au făcut. Atunci ai trimis peste ei toate aceste nenorociri.

and they came in, and possessed it, but they didn’t obey your voice, neither walked in your law; they have done nothing of all that you commanded them to do: therefore you have caused all this evil to come upon them.

24 I ată cum se înalţă rampe de asalt împotriva cetăţii ca să fie cucerită! Din cauza sabiei, a foametei şi a molimei cetatea va cădea în mâinile caldeenilor, care o atacă. Ce ai spus Tu s-a întâmplat, după cum vezi Tu Însuţi.

Behold, the mounds, they have come to the city to take it; and the city is given into the hand of the Chaldeans who fight against it, because of the sword, and of the famine, and of the pestilence; and what you have spoken has happened; and behold, you see it.

25 S tăpâne Doamne, Tu mi-ai zis: «Cumpără-ţi cu argint un teren şi pune martori!», dar iată că cetatea este dată în mâinile caldeenilor!“

You have said to me, Lord Yahweh, Buy the field for money, and call witnesses; whereas the city is given into the hand of the Chaldeans.

26 A tunci Cuvântul Domnului a venit la Ieremia şi i-a zis:

Then Yahweh’s word came to Jeremiah, saying,

27 „ Eu sunt Domnul, Dumnezeul oricărei făpturi. Este ceva prea greu pentru Mine?

Behold, I am Yahweh, the God of all flesh: is there anything too hard for me?

28 D e aceea, aşa vorbeşte Domnul: «Dau cetatea aceasta în mâinile caldeenilor şi în mâinile lui Nebucadneţar, împăratul Babilonului, şi ei o vor cuceri.

Therefore Yahweh says: Behold, I will give this city into the hand of the Chaldeans, and into the hand of Nebuchadnezzar king of Babylon, and he shall take it:

29 C aldeenii, care luptă împotriva acestei cetăţi, vor intra, îi vor da foc şi o vor arde. Vor arde toate casele pe acoperişul cărora poporul a ars tămâie pentru Baal şi a turnat jertfe de băutură în cinstea altor dumnezei ca să Mă mânie.

and the Chaldeans, who fight against this city, shall come and set this city on fire, and burn it, with the houses, on whose roofs they have offered incense to Baal, and poured out drink offerings to other gods, to provoke me to anger.

30 I sraeliţii şi cei din Iuda au făcut numai rău înaintea ochilor Mei încă din tinereţea lor; israeliţii M-au mâniat întruna prin lucrările mâinilor lor, zice Domnul.

For the children of Israel and the children of Judah have done only that which was evil in my sight from their youth; for the children of Israel have only provoked me to anger with the work of their hands, says Yahweh.

31 D in ziua când a fost zidită şi până astăzi, cetatea aceasta n-a încetat să-Mi provoace mânia şi furia; de aceea, trebuie să o alung din faţa Mea.

For this city has been to me a provocation of my anger and of my wrath from the day that they built it even to this day; that I should remove it from before my face,

32 I sraeliţii şi cei din Iuda M-au provocat la mânie prin tot răul pe care l-au săvârşit, atât ei, cât şi regii şi conducătorii lor, preoţii şi profeţii lor, oamenii din Iuda şi locuitorii Ierusalimului.

because of all the evil of the children of Israel and of the children of Judah, which they have done to provoke me to anger, they, their kings, their princes, their priests, and their prophets, and the men of Judah, and the inhabitants of Jerusalem.

33 S -au întors cu spatele la Mine şi nu cu faţa. I-am învăţat iarăşi şi iarăşi, dar ei nu au ascultat şi nu au acceptat disciplinarea.

They have turned to me the back, and not the face: and though I taught them, rising up early and teaching them, yet they have not listened to receive instruction.

34 Ş i-au aşezat idolii lor urâcioşi în Casa peste care este chemat Numele Meu şi au pângărit-o.

But they set their abominations in the house which is called by my name, to defile it.

35 A u construit înălţimi lui Baal în valea Ben-Hinom, ca să-şi treacă fiii şi fiicele prin foc în cinstea lui Moleh, lucru pe care nu Eu li-l poruncisem şi nici prin minte nu-mi trecuse că ei vor săvârşi asemenea urâciuni ca să-l facă pe Iuda să păcătuiască.»

They built the high places of Baal, which are in the valley of the son of Hinnom, to cause their sons and their daughters to pass through fire to Molech; which I didn’t command them, neither did it come into my mind, that they should do this abomination, to cause Judah to sin.

36 A cum însă, aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel, cu privire la cetatea aceasta despre care voi ziceţi că va fi dată în mâinile împăratului Babilonului prin sabie, foamete şi molimă:

Now therefore Yahweh, the God of Israel, says concerning this city, about which you say, It is given into the hand of the king of Babylon by the sword, and by the famine, and by the pestilence:

37 « Iată, îi voi aduna din toate ţările unde i-am alungat în mânia, furia şi înverşunarea Mea cea mare, îi voi aduce înapoi în locul acesta şi-i voi face să locuiască în siguranţă.

Behold, I will gather them out of all the countries, where I have driven them in my anger, and in my wrath, and in great indignation; and I will bring them again to this place, and I will cause them to dwell safely:

38 E i vor fi poporul Meu şi Eu voi fi Dumnezeul lor.

and they shall be my people, and I will be their God:

39 L e voi da o singură inimă şi o singură cale, ca să se teamă de Mine tot timpul, spre fericirea lor şi a copiilor lor după ei.

and I will give them one heart and one way, that they may fear me forever, for their good, and of their children after them:

40 V oi încheia cu ei un legământ veşnic: nu Mă voi opri din a le face bine şi voi pune înăuntrul lor frica de Mine, ca să nu se mai depărteze de Mine.

and I will make an everlasting covenant with them, that I will not turn away from following them, to do them good; and I will put my fear in their hearts, that they may not depart from me.

41 M ă voi bucura să le fac bine şi îi voi planta cu adevărat în ţara aceasta din toată inima şi din tot sufletul Meu.»

Yes, I will rejoice over them to do them good, and I will plant them in this land assuredly with my whole heart and with my whole soul.

42 C ăci aşa vorbeşte Domnul: «După cum am adus peste poporul acesta toate aceste mari nenorociri, tot aşa voi aduce peste el tot binele pe care îl promit.

For Yahweh says: Like as I have brought all this great evil on this people, so will I bring on them all the good that I have promised them.

43 S e vor cumpăra din nou terenuri în ţara aceasta despre care ziceţi că a devenit o pustie fără oameni şi fără animale, din cauză că a fost dată în mâinile caldeenilor.

Fields shall be bought in this land, about which you say, It is desolate, without man or animal; it is given into the hand of the Chaldeans.

44 S e vor cumpăra din nou terenuri pe argint, se vor semna acte şi se vor pecetlui cu martori în teritoriul lui Beniamin, în împrejurimile Ierusalimului, în cetăţile lui Iuda, în cetăţile de la munte, în cetăţile din zona deluroasă şi în cetăţile din Neghev, căci le voi aduce înapoi captivii, zice Domnul.»“

Men shall buy fields for money, and subscribe the deeds, and seal them, and call witnesses, in the land of Benjamin, and in the places about Jerusalem, and in the cities of Judah, and in the cities of the hill country, and in the cities of the lowland, and in the cities of the South: for I will cause their captivity to return, says Yahweh.