1 F iii profeţilor i-au zis lui Elisei: – Iată că locul unde ne întâlnim cu tine este prea strâmt pentru noi.

The sons of the prophets said to Elisha, “See now, the place where we live and meet with you is too small for us.

2 L asă-ne să mergem la Iordan, să luăm fiecare dintre noi câte un buştean şi să facem acolo un loc unde să putem sta. – Duceţi-vă! le-a răspuns el.

Please let us go to the Jordan, and each man take a beam from there, and let us make us a place there, where we may live.” He answered, “Go!”

3 A tunci unul din ei a zis: – Fii bun, te rog, şi vino cu slujitorii tăi. – Voi veni! le-a răspuns el.

One said, “Please be pleased to go with your servants.” He answered, “I will go.”

4 E lisei s-a dus cu ei. Când au ajuns la Iordan au început să taie copacii.

So he went with them. When they came to the Jordan, they cut down wood.

5 D ar s-a întâmplat că, în timp ce unul dintre ei tăia un copac, fierul de la secure a căzut în apă. Atunci a strigat: – Ah, stăpâne, era împrumutat!

But as one was cutting down a tree, the ax head fell into the water. Then he cried, and said, “Alas, my master! For it was borrowed.”

6 A tunci omul lui Dumnezeu l-a întrebat: – Unde a căzut? Şi după ce acesta i-a arătat locul, Elisei a tăiat un băţ, l-a aruncat acolo, iar fierul securii a început să plutească.

The man of God asked, “Where did it fall?” He showed him the place. He cut down a stick, threw it in there, and made the iron float.

7 A poi a zis: – Ridică-l! El a întins mâna şi l-a luat. Elisei şi arameii

He said, “Take it.” So he put out his hand and took it.

8 R egele Aramului era în război cu Israel. După ce s-a sfătuit cu slujitorii săi, a zis: „Îmi voi aşeza tabăra în locul cutare.“

Now the king of Syria was at war against Israel; and he took counsel with his servants, saying, “My camp will be in such and such a place.”

9 D ar omul lui Dumnezeu a trimis să spună regelui lui Israel: „Ai grijă şi nu trece prin locul acela, pentru că arameii s-au dus acolo.“

The man of God sent to the king of Israel, saying, “Beware that you not pass this place; for the Syrians are coming down there.”

10 R egele lui Israel a trimis nişte oameni să cerceteze acel loc, despre care îl avertizase omul lui Dumnezeu. Şi a făcut aceasta nu o dată, ci de mai multe ori.

The king of Israel sent to the place which the man of God told him and warned him of; and he saved himself there, not once or twice.

11 R egele Aramului s-a înfuriat din cauza acestor lucruri, i-a chemat pe slujitorii săi şi le-a zis: – Care dintre voi este de partea regelui lui Israel?

The king of Syria’s heart was very troubled about this. He called his servants, and said to them, “Won’t you show me which of us is for the king of Israel?”

12 D ar unul din slujitorii lui i-a răspuns: – Nimeni, o, rege, stăpânul meu. Profetul Elisei însă, cel care este în Israel, face cunoscute regelui lui Israel cuvintele pe care le rosteşti chiar şi în odaia ta de dormit.

One of his servants said, “No, my lord, O king; but Elisha, the prophet who is in Israel, tells the king of Israel the words that you speak in your bedroom.”

13 Ş i regele a zis: – Duceţi-vă şi cercetaţi unde este, apoi voi trimite să-l prindă. Când s-au întors i-au zis: – Este la Dotan.

He said, “Go and see where he is, that I may send and get him.” He was told, “Behold, he is in Dothan.”

14 R egele a trimis acolo cai, care şi o oştire puternică. Ei au ajuns noaptea şi au înconjurat cetatea.

Therefore he sent horses, chariots, and a great army there. They came by night, and surrounded the city.

15 S lujitorul omului lui Dumnezeu s-a trezit dis-de-dimineaţă, s-a ridicat, a ieşit afară şi a văzut o oaste cu cai şi care ce înconjura cetatea. Slujitorul s-a întors şi i-a zis: – Ah, stăpâne, ce vom face?

When the servant of the man of God had risen early, and gone out, behold, an army with horses and chariots was around the city. His servant said to him, “Alas, my master! What shall we do?”

16 – Nu te teme, i-a răspuns acesta, căci cei ce sunt cu noi sunt mai mulţi decât cei ce sunt cu ei.

He answered, “Don’t be afraid; for those who are with us are more than those who are with them.”

17 A poi Elisei s-a rugat zicând: „O Doamne, deschide-i ochii ca să poată vedea!“ Şi Domnul a deschis ochii slujitorului şi el a putut să vadă muntele plin de cai şi de care de foc în jurul lui Elisei.

Elisha prayed, and said, “Yahweh, please open his eyes, that he may see.” Yahweh opened the young man’s eyes; and he saw: and behold, the mountain was full of horses and chariots of fire around Elisha.

18 Î n timp ce arameii veneau, Elisei s-a rugat Domnului, zicând: „Te rog, loveşte-i pe aceşti oameni cu orbire!“ Şi Domnul i-a lovit cu orbire aşa cum a cerut Elisei.

When they came down to him, Elisha prayed to Yahweh, and said, “Please strike this people with blindness.” He struck them with blindness according to Elijah’s word.

19 E lisei le-a zis: „Nu acesta este drumul şi nu aceasta este cetatea. Urmaţi-mă şi vă voi duce la omul pe care îl căutaţi.“ Şi el i-a dus în Samaria.

Elisha said to them, “This is not the way, neither is this the city. Follow me, and I will bring you to the man whom you seek.” He led them to Samaria.

20 D upă ce au intrat în Samaria, Elisei a zis: „ Doamne, deschide ochii acestor oameni ca ei să poată vedea!“ Şi Domnul le-a deschis ochii, iar ei au văzut că erau în mijlocul Samariei.

When they had come into Samaria, Elisha said, “Yahweh, open these men’s eyes, that they may see.” Yahweh opened their eyes, and they saw; and behold, they were in the middle of Samaria.

21 C ând regele lui Israel i-a văzut, l-a întrebat pe Elisei: – Să-i ucid, părinte? Să-i ucid?

The king of Israel said to Elisha, when he saw them, “My father, shall I strike them? Shall I strike them?”

22 – Nu-i ucide, a răspuns Elisei. I-ai ucide pe cei pe care-i iei captivi cu sabia şi cu arcul tău? Serveşte-i cu pâine şi cu apă ca să mănânce şi să bea, iar după aceea să se întoarcă la stăpânul lor.

He answered, “You shall not strike them. Would you strike those whom you have taken captive with your sword and with your bow? Set bread and water before them, that they may eat and drink, and go to their master.”

23 A tunci regele a dat un ospăţ mare. După ce au mâncat şi au băut, le-a dat voie să plece, iar ei s-au întors la stăpânul lor. Şi trupele Aramului n-au mai continuat să năvălească în ţara lui Israel. Foamete în Samaria asediată

He prepared great feast for them. When they had eaten and drunk, he sent them away, and they went to their master. So the bands of Syria stopped raiding the land of Israel.

24 D upă mai mult timp, Ben-Hadad, regele Aramului, şi-a adunat întreaga oştire, a înaintat şi a asediat Samaria.

After this, Benhadad king of Syria gathered all his army, and went up and besieged Samaria.

25 D in cauză că asediul s-a prelungit, foametea în Samaria a devenit foarte mare, astfel încât un cap de măgar a ajuns să valoreze optzeci de şecheli de argint, iar un sfert de cab de găinaţ de porumbel – cinci şecheli.

There was a great famine in Samaria. Behold, they besieged it, until a donkey’s head was sold for eighty pieces of silver, and the fourth part of a kab of dove’s dung for five pieces of silver.

26 Ş i în timp ce regele lui Israel trecea pe zid, o femeie a strigat: – Salvează-mă, o, rege, stăpânul meu!

As the king of Israel was passing by on the wall, a woman cried to him, saying, “Help, my lord, O king!”

27 D ar el i-a zis: – Dacă nu te salvează Domnul, cu ce te-aş putea salva eu? Cu ceea ce este în arie sau în teasc?

He said, “If Yahweh doesn’t help you, where could I get help for you? From of the threshing floor, or from the wine press?”

28 A poi regele a continuat: – Ce problemă ai? Ea a răspuns: – Această femeie mi-a zis: „Dă-l pe fiul tău ca să-l mâncăm astăzi, iar pe fiul meu îl vom mânca mâine.“

The king said to her, “What is your problem?” She answered, “This woman said to me, ‘Give your son, that we may eat him today, and we will eat my son tomorrow.’

29 N oi l-am fiert pe fiul meu şi l-am mâncat. Iar în ziua următoare, când i-am zis: „Dă-l pe fiul tău ca să-l mâncăm“, ea şi-a ascuns fiul.

So we boiled my son, and ate him: and I said to her on the next day, ‘Give your son, that we may eat him;’ and she has hidden her son.”

30 C ând a auzit regele cuvintele femeii, şi-a sfâşiat hainele în timp ce era încă pe zid. Atunci oamenii s-au uitat şi au văzut că pe trup avea un sac.

When the king heard the words of the woman, he tore his clothes. Now he was passing by on the wall, and the people looked, and behold, he had sackcloth underneath on his body.

31 E l a zis: „Dumnezeu să se poarte cu mine cu toată asprimea, dacă capul lui Elisei, fiul lui Şafat, îi va rămâne pe umeri astăzi!“

Then he said, “God do so to me, and more also, if the head of Elisha the son of Shaphat stays on him today.”

32 E lisei şedea în casă, iar cei din sfatul bătrânilor şedeau lângă el. Regele a trimis pe cineva înainte. Dar înainte de a ajunge mesagerul, Elisei le-a zis celor din sfatul bătrânilor: „Vedeţi că acest ucigaş trimite pe cineva să-mi ia capul? Ascultaţi! Când va veni mesagerul, închideţi uşa şi ţineţi-l la uşă. Nu se aude oare zgomotul paşilor stăpânului său în urma lui?“

But Elisha was sitting in his house, and the elders were sitting with him. Then the king sent a man from before him; but before the messenger came to him, he said to the elders, “Do you see how this son of a murderer has sent to take away my head? Behold, when the messenger comes, shut the door, and hold the door shut against him. Isn’t the sound of his master’s feet behind him?”

33 Î n timp ce le vorbea el încă, iată că mesagerul a ajuns la el. Şi el a zis: – Acest dezastru vine de la Domnul. De ce să mai nădăjduiesc în Domnul ?

While he was still talking with them, behold, the messenger came down to him. Then he said, “Behold, this evil is from Yahweh. Why should I wait for Yahweh any longer?”