1 L a sfârşitul fiecăror şapte ani să acordaţi iertarea datoriilor.

At the end of every seven years, you shall cancel debts.

2 Ş i iertarea datoriilor se va face astfel: orice proprietar care l-a împrumutat pe semenul său va trebui să anuleze împrumutul dat. Să nu pretindă semenului sau fratelui său să-i plătească, pentru că Domnul a instituit acest timp de iertare a datoriilor.

This is the way it shall be done: every creditor shall release that which he has lent to his neighbor. He shall not require payment from his neighbor and his brother; because Yahweh’s release has been proclaimed.

3 V ei putea pretinde plata de la străin, dar datoria celui din poporul tău va trebui s-o anulezi.

Of a foreigner you may require it; but whatever of yours is with your brother, your hand shall release.

4 N u va trebui să existe între voi nici un sărac, deoarece în ţara pe care Domnul, Dumnezeul tău, ţi-o dă în stăpânire ca s-o moşteneşti, El te va binecuvânta foarte mult,

However there shall be no poor with you (for Yahweh will surely bless you in the land which Yahweh your God gives you for an inheritance to possess it)

5 b ineînţeles, numai dacă vei asculta întru totul de glasul Domnului, Dumnezeul tău, păzind şi împlinind toate poruncile acestea, pe care eu ţi le dau astăzi.

if only you diligently listen to Yahweh your God’s voice, to observe to do all this commandment which I command you today.

6 C ăci Domnul, Dumnezeul vostru, vă va binecuvânta după cum v-a promis şi veţi putea împrumuta multor neamuri, dar voi nu veţi lua cu împrumut. Veţi domni peste multe neamuri, dar nimeni nu va stăpâni peste voi.

For Yahweh your God will bless you, as he promised you. You will lend to many nations, but you will not borrow. You will rule over many nations, but they will not rule over you.

7 D acă va exista printre voi vreun sărac, dintre fraţii voştri, într-una din cetăţile voastre, în ţara pe care v-o dă Domnul, Dumnezeul vostru, să nu vă împietriţi inimile şi să nu vă închideţi mâna faţă de fratele vostru sărac.

If a poor man, one of your brothers, is with you within any of your gates in your land which Yahweh your God gives you, you shall not harden your heart, nor shut your hand from your poor brother;

8 C i să-ţi deschizi mâna ca să-l împrumuţi cu tot ceea ce are nevoie.

but you shall surely open your hand to him, and shall surely lend him sufficient for his need, which he lacks.

9 A i grijă ca nu cumva să te gândeşti cu răutate în inima ta şi să spui: « Of, se apropie anul al şaptelea, anul iertării datoriilor!» şi ca nu cumva să priveşti cu ochi rău pe fratele tău nevoiaş şi să nu-l împrumuţi. Atunci el va striga către Domnul şi vei fi vinovat de păcat.

Beware that there not be a base thought in your heart, saying, “The seventh year, the year of release, is at hand”; and your eye be evil against your poor brother, and you give him nothing; and he cry to Yahweh against you, and it be sin to you.

10 S ă-i dai cu dărnicie, nu cu părere de rău în inimă, căci pentru aceasta te va binecuvânta Domnul, Dumnezeul tău, în toate lucrările tale şi în orice lucru pe care vei pune mâna.

You shall surely give, and your heart shall not be grieved when you give to him; because that for this thing Yahweh your God will bless you in all your work, and in all that you put your hand to.

11 Î ntotdeauna vor exista săraci în ţară; de aceea îţi poruncesc să fii darnic faţă de fratele tău sărac şi faţă de cel nevoiaş din ţara ta.

For the poor will never cease out of the land. Therefore I command you to surely open your hand to your brother, to your needy, and to your poor, in your land.

12 D acă unul dintre cei din poporul tău, evreu sau evreică, ţi se va vinde, să te slujească timp de şase ani, iar în al şaptelea an să-l eliberezi.

If your brother, a Hebrew man, or a Hebrew woman, is sold to you, and serves you six years; then in the seventh year you shall let him go free from you.

13 C ând îl vei elibera să nu-l trimiţi cu mâna goală;

When you let him go free from you, you shall not let him go empty.

14 s ă-i dai produse din turma ta, din aria ta şi din teascul tău, cu care Domnul, Dumnezeul tău, te-a binecuvântat.

You shall furnish him liberally out of your flock, out of your threshing floor, and out of your wine press. As Yahweh your God has blessed you, you shall give to him.

15 A du-ţi aminte că şi tu ai fost sclav în ţara Egiptului, iar Domnul, Dumnezeul tău, te-a răscumpărat. De aceea îţi dau astăzi porunca aceasta.

You shall remember that you were a slave in the land of Egypt, and Yahweh your God redeemed you. Therefore I command you this thing today.

16 D ar dacă el îţi va zice: «Nu doresc să plec de la tine», pentru că te iubeşte pe tine şi familia ta şi pentru că o duce bine la tine,

It shall be, if he tells you, “I will not go out from you,” because he loves you and your house, because he is well with you;

17 a tunci să iei o andrea şi să-i străpungi lobul urechii la uşă; astfel el va rămâne sclavul tău pentru toată viaţa. Tot aşa să faci şi cu sclava ta.

then you shall take an awl, and thrust it through his ear to the door, and he shall be your servant forever. Also to your female servant you shall do likewise.

18 S ă nu-ţi pară rău din cauză că o vei lăsa să plece de la tine, deoarece ţi-a slujit şase ani, ceea ce face cât de două ori plata unui angajat. Iar Domnul, Dumnezeul tău, te va binecuvânta în orice lucrare pe care o vei face. Reglementări privind întâii născuţi dintre animale

It shall not seem hard to you, when you let him go free from you; for he has been double value of a hired hand as he served you six years. Yahweh your God will bless you in all that you do.

19 S ă închini Domnului, Dumnezeul tău, fiecare întâi născut care este mascul din cireada şi din turma ta. Să nu lucrezi cu întâii născuţi ai vitelor tale şi să nu tunzi întâii născuţi ai oilor tale.

You shall dedicate all the firstborn males that are born of your herd and of your flock to Yahweh your God. You shall do no work with the firstborn of your herd, nor shear the firstborn of your flock.

20 S ă-i mănânci în fiecare an, tu şi familia ta, înaintea Domnului, Dumnezeul tău, în locul pe care El îl va alege.

You shall eat it before Yahweh your God year by year in the place which Yahweh shall choose, you and your household.

21 D acă au vreo meteahnă, dacă sunt şchiopi sau orbi sau au alte metehne trupeşti, să nu-i jertfeşti Domnului, Dumnezeul tău.

If it has any defect, is lame or blind, or has any defect whatever, you shall not sacrifice it to Yahweh your God.

22 S ă-i mănânci în cetăţile tale. Amândoi, atât cel necurat, cât şi cel curat, vor putea să-i mănânce aşa cum se mănâncă o gazelă sau un cerb.

You shall eat it within your gates. The unclean and the clean shall eat it alike, as the gazelle, and as the deer.

23 S ă nu mănânci însă cu sânge, ci să-l verşi pe pământ aşa cum faci cu apa.

Only you shall not eat its blood. You shall pour it out on the ground like water.