1 I osif s-a dus şi i-a spus lui Faraon că tatăl său şi fraţii săi au venit din Canaan cu turmele, cirezile şi cu tot ceea ce au şi că se află în Goşen.

Then Joseph went in and told Pharaoh, and said, “My father and my brothers, with their flocks, their herds, and all that they own, have come out of the land of Canaan; and behold, they are in the land of Goshen.”

2 I osif i-a luat pe cinci dintre fraţii săi şi i-a dus la Faraon.

From among his brothers he took five men, and presented them to Pharaoh.

3 F araon i-a întrebat: – Cu ce vă ocupaţi? – Slujitorii tăi sunt păstori, aşa cum au fost şi strămoşii noştri, au răspuns ei.

Pharaoh said to his brothers, “What is your occupation?” They said to Pharaoh, “Your servants are shepherds, both we, and our fathers.”

4 A m venit să locuim ca străini în ţară, pentru că foametea este grea în Canaan şi nu mai este păşune pentru turmele slujitorilor tăi. Permite-le deci slujitorilor tăi să locuiască în Goşen.

They said to Pharaoh, “We have come to live as foreigners in the land, for there is no pasture for your servants’ flocks. For the famine is severe in the land of Canaan. Now therefore, please let your servants dwell in the land of Goshen.”

5 A tunci Faraon i-a zis lui Iosif: – Tatăl tău şi fraţii tăi au venit la tine.

Pharaoh spoke to Joseph, saying, “Your father and your brothers have come to you.

6 Ţ ara Egiptului este înaintea ta. Aşază-i pe tatăl tău şi pe fraţii tăi în cea mai bună parte a ţării. Să locuiască în Goşen. Iar dacă tu ştii că între ei sunt oameni pricepuţi, pune-i responsabili peste turmele mele.

The land of Egypt is before you. Make your father and your brothers dwell in the best of the land. Let them dwell in the land of Goshen. If you know any able men among them, then put them in charge of my livestock.”

7 I osif l-a adus pe tatăl său, Iacov, l-a prezentat lui Faraon, iar Iacov l-a binecuvântat pe Faraon.

Joseph brought in Jacob, his father, and set him before Pharaoh, and Jacob blessed Pharaoh.

8 F araon l-a întrebat pe Iacov: – Câţi ani ai?

Pharaoh said to Jacob, “How many are the days of the years of your life?”

9 – Anii călătoriei mele sunt o sută treizeci, a răspuns Iacov. Anii vieţii mele au fost puţini şi grei. Ei n-au ajuns anii vieţii strămoşilor mei în timpul călătoriei lor.

Jacob said to Pharaoh, “The days of the years of my pilgrimage are one hundred thirty years. Few and evil have been the days of the years of my life, and they have not attained to the days of the years of the life of my fathers in the days of their pilgrimage.”

10 A poi Iacov l-a binecuvântat pe Faraon şi a plecat de la el.

Jacob blessed Pharaoh, and went out from the presence of Pharaoh.

11 I osif i-a aşezat pe tatăl său şi pe fraţii săi în ţara Egiptului şi le-a dat o moşie în cea mai bună parte a ţării, în ţinutul Ramses, aşa cum poruncise Faraon.

Joseph placed his father and his brothers, and gave them a possession in the land of Egypt, in the best of the land, in the land of Rameses, as Pharaoh had commanded.

12 I osif s-a îngrijit de hrana tatălui său, a fraţilor săi şi a întregii familii a tatălui său, după numărul copiilor lor. Iosif şi foametea din Egipt

Joseph nourished his father, his brothers, and all of his father’s household, with bread, according to their families.

13 Î n toată ţara nu mai era hrană, pentru că foametea era foarte grea. Ţara Egiptului şi ţara Canaanului lâncezeau din cauza foametei.

There was no bread in all the land; for the famine was very severe, so that the land of Egypt and the land of Canaan fainted by reason of the famine.

14 I osif a adunat tot argintul care se găsea în ţara Egiptului şi în ţara Canaanului, ca plată pentru grânele cumpărate de oameni, şi l-a adus în vistieria lui Faraon.

Joseph gathered up all the money that was found in the land of Egypt, and in the land of Canaan, for the grain which they bought: and Joseph brought the money into Pharaoh’s house.

15 C ând s-a terminat argintul din ţara Egiptului şi din Canaan, toţi egiptenii au venit la Iosif şi i-au zis: – Dă-ne pâine! De ce să murim înaintea ta din cauză că nu mai avem argint?

When the money was all spent in the land of Egypt, and in the land of Canaan, all the Egyptians came to Joseph, and said, “Give us bread, for why should we die in your presence? For our money fails.”

16 I osif a răspuns: – Dacă nu mai aveţi argint, daţi-mi turmele voastre şi vă voi da pâine în schimbul lor.

Joseph said, “Give me your livestock; and I will give you food for your livestock, if your money is gone.”

17 E i şi-au adus turmele la Iosif, iar Iosif le-a dat pâine în schimbul cailor, turmelor de oi, cirezilor de vite şi măgarilor. În acel an i-a hrănit cu pâine în schimbul tuturor turmelor lor.

They brought their livestock to Joseph, and Joseph gave them bread in exchange for the horses, and for the flocks, and for the herds, and for the donkeys: and he fed them with bread in exchange for all their livestock for that year.

18 C ând s-a terminat acel an, ei au venit la el în anul următor şi i-au zis: „Nu putem ascunde de stăpânul nostru că nu mai avem argint şi că cirezile de vite sunt ale stăpânului nostru. Nu ne-a mai rămas nimic pentru stăpânul nostru decât trupurile şi pământurile noastre.

When that year was ended, they came to him the second year, and said to him, “We will not hide from my lord how our money is all spent, and the herds of livestock are my lord’s. There is nothing left in the sight of my lord, but our bodies, and our lands.

19 D e ce să murim noi şi pământurile noastre înaintea ta? Cumpără-ne pe noi şi pământurile noastre în schimbul hranei, iar noi şi pământurile noastre vom deveni slujitorii lui Faraon. Dă-ne sămânţă ca să trăim şi să nu murim, iar ţara să nu rămână pustie.“

Why should we die before your eyes, both we and our land? Buy us and our land for bread, and we and our land will be servants to Pharaoh. Give us seed, that we may live, and not die, and that the land won’t be desolate.”

20 A stfel, Iosif a cumpărat toate pământurile din Egipt pentru Faraon. Toţi egiptenii şi-au vândut pământurile, deoarece foametea era prea grea pentru ei; şi ţara a ajuns a lui Faraon.

So Joseph bought all the land of Egypt for Pharaoh, for every man of the Egyptians sold his field, because the famine was severe on them, and the land became Pharaoh’s.

21 D upă aceea, a mutat în cetăţi poporul de la o margine a Egiptului până la cealaltă.

As for the people, he moved them to the cities from one end of the border of Egypt even to the other end of it.

22 T otuşi el n-a cumpărat pământurile preoţilor, pentru că preoţii aveau venit dat de Faraon şi trăiau din venitul pe care li-l dădea Faraon; de aceea ei nu şi-au vândut pământurile.

Only he didn’t buy the land of the priests, for the priests had a portion from Pharaoh, and ate their portion which Pharaoh gave them. That is why they didn’t sell their land.

23 A poi Iosif a zis poporului: – Pentru că astăzi v-am cumpărat împreună cu pământurile voastre pentru Faraon, vă dau sămânţă să semănaţi pământul,

Then Joseph said to the people, “Behold, I have bought you and your land today for Pharaoh. Behold, here is seed for you, and you shall sow the land.

24 d ar la seceriş va trebui să-i daţi a cincea parte lui Faraon. Celelalte patru părţi vor fi ale voastre ca sămânţă pentru ogor şi ca hrană pentru voi, pentru familiile voastre şi pentru copiii voştri.

It will happen at the harvests, that you shall give a fifth to Pharaoh, and four parts will be your own, for seed of the field, for your food, for them of your households, and for food for your little ones.”

25 E i au răspuns: – Tu ne-ai salvat vieţile; să găsim bunăvoinţă la stăpânul nostru şi vom fi slujitorii lui Faraon.

They said, “You have saved our lives! Let us find favor in the sight of my lord, and we will be Pharaoh’s servants.”

26 A stfel, Iosif a făcut o lege pentru Egipt, care a rămas valabilă până în ziua de azi, potrivit căreia a cincea parte este a lui Faraon. Doar pământurile preoţilor nu au ajuns ale lui Faraon. Ultimele zile ale lui Iacov

Joseph made it a statute concerning the land of Egypt to this day, that Pharaoh should have the fifth. Only the land of the priests alone didn’t become Pharaoh’s.

27 I sraeliţii s-au aşezat în ţara Egiptului, în ţinutul Goşen; ei au dobândit proprietăţi acolo, au fost roditori şi s-au înmulţit foarte mult.

Israel lived in the land of Egypt, in the land of Goshen; and they got themselves possessions therein, and were fruitful, and multiplied exceedingly.

28 I acov a trăit în ţara Egiptului şaptesprezece ani; anii vieţii sale au fost o sută patruzeci şi şapte.

Jacob lived in the land of Egypt seventeen years. So the days of Jacob, the years of his life, were one hundred forty-seven years.

29 C u puţin înainte să moară, Iacov l-a chemat pe fiul său Iosif şi i-a zis: – Dacă am găsit bunăvoinţă la tine, pune-ţi mâna sub coapsa mea şi poartă-te cu mine cu bunătate şi credincioşie. Nu mă îngropa în Egipt,

The time came near that Israel must die, and he called his son Joseph, and said to him, “If now I have found favor in your sight, please put your hand under my thigh, and deal kindly and truly with me. Please don’t bury me in Egypt,

30 c i, atunci când voi muri, du-mă din Egipt şi îngroapă-mă în mormântul strămoşilor mei. – Voi face aşa cum ai zis, a răspuns el.

but when I sleep with my fathers, you shall carry me out of Egypt, and bury me in their burying place.” He said, “I will do as you have said.”

31 – Jură-mi, i-a cerut Iacov. Iosif i-a jurat. Apoi Israel s-a închinat pe căpătâiul patului său.

He said, “Swear to me,” and he swore to him. Israel bowed himself on the bed’s head.