1 C ând a încetat zarva, Pavel i-a chemat pe ucenici şi, după ce i-a încurajat, şi-a luat rămas bun şi a plecat în Macedonia.

After the uproar had ceased, Paul sent for the disciples, took leave of them, and departed to go into Macedonia.

2 A călătorit prin părţile acelea şi i-a încurajat pe credincioşi prin multe cuvinte. Apoi a venit în Grecia,

When he had gone through those parts, and had encouraged them with many words, he came into Greece.

3 u nde a stat timp de trei luni. Chiar când urma să plece pe mare în Siria, iudeii au pus la cale un complot împotriva lui, aşa că el s-a hotărât să se întoarcă prin Macedonia.

When he had spent three months there, and a plot was made against him by Jews as he was about to set sail for Syria, he determined to return through Macedonia.

4 Î l însoţeau Sopater – fiul lui Pirus din Berea –, Aristarhus şi Secundus din Tesalonic, Gaius din Derbe precum şi Timotei, Tihicus şi Trofimus din Asia.

These accompanied him as far as Asia: Sopater of Beroea; Aristarchus and Secundus of the Thessalonians; Gaius of Derbe; Timothy; and Tychicus and Trophimus of Asia.

5 A ceştia au luat-o înainte şi ne-au aşteptat în Troa.

But these had gone ahead, and were waiting for us at Troas.

6 I ar noi, după zilele Sărbătorii Azimelor, am plecat pe mare din Filipi şi, în cinci zile, am ajuns la ei în Troa, unde am rămas timp de şapte zile. Învierea lui Eutih

We sailed away from Philippi after the days of Unleavened Bread, and came to them at Troas in five days, where we stayed seven days.

7 Î n prima zi a săptămânii, când ne adunaserăm să frângem pâinea, Pavel, care urma să plece în ziua următoare, stătea de vorbă cu ucenicii şi şi-a prelungit vorbirea până la miezul nopţii.

On the first day of the week, when the disciples were gathered together to break bread, Paul talked with them, intending to depart on the next day, and continued his speech until midnight.

8 Î n camera de sus, unde eram adunaţi, erau multe lămpi.

There were many lights in the upper room where we were gathered together.

9 P e un tânăr numit Eutih, care stătea la fereastră, l-a apucat un somn adânc în timpul lungii vorbiri a lui Pavel; biruit de somn, a căzut de la etajul al treilea şi a fost ridicat mort.

A certain young man named Eutychus sat in the window, weighed down with deep sleep. As Paul spoke still longer, being weighed down by his sleep, he fell down from the third floor, and was taken up dead.

10 P avel a coborât, s-a aplecat asupra lui şi l-a luat în braţe, spunând: „Nu vă tulburaţi, căci sufletul lui este în el!“

Paul went down, and fell upon him, and embracing him said, “Don’t be troubled, for his life is in him.”

11 A poi a urcat scările, a frânt pâinea, a mâncat şi a mai vorbit cu ei mult timp, până în zori, după care a plecat.

When he had gone up, and had broken bread, and eaten, and had talked with them a long while, even until break of day, he departed.

12 T ânărul a fost adus viu, şi ei au fost nespus de încurajaţi. Pavel îşi ia rămas bun de la bătrânii din Efes

They brought the boy in alive, and were greatly comforted.

13 N oi ne-am dus înainte la corabie şi am mers pe mare la Assos, de unde urma să-l luăm şi pe Pavel. Căci aşa fusese învoiala, el urmând să meargă până acolo pe uscat.

But we who went ahead to the ship set sail for Assos, intending to take Paul aboard there, for he had so arranged, intending himself to go by land.

14 C ând s-a întâlnit cu noi în Assos, l-am luat în corabie şi ne-am dus în Mitilene.

When he met us at Assos, we took him aboard, and came to Mitylene.

15 D e acolo am plecat mai departe pe mare, iar a doua zi am ajuns vizavi de Chios. O zi mai târziu am sosit în Samos, (apoi ne-am oprit în Troghilion,) iar în ziua următoare am ajuns în Milet.

Sailing from there, we came the following day opposite Chios. The next day we touched at Samos and stayed at Trogyllium, and the day after we came to Miletus.

16 C ăci Pavel hotărâse să treacă pe lângă Efes, ca să nu mai piardă timpul în Asia, pentru că se grăbea să fie în Ierusalim de Ziua Cincizecimii, dacă-i va fi posibil.

For Paul had determined to sail past Ephesus, that he might not have to spend time in Asia; for he was hastening, if it were possible for him, to be in Jerusalem on the day of Pentecost.

17 D in Milet el a trimis la Efes şi i-a chemat pe bătrânii bisericii.

From Miletus he sent to Ephesus, and called to himself the elders of the assembly.

18 C ând aceştia au venit la el, le-a spus următoarele: „Ştiţi că, încă din prima zi în care am pus piciorul în Asia, am fost cu voi tot timpul,

When they had come to him, he said to them, “You yourselves know, from the first day that I set foot in Asia, how I was with you all the time,

19 s lujindu-I Domnului cu toată smerenia şi cu lacrimi în mijlocul încercărilor care au venit asupra mea din cauza comploturilor iudeilor.

serving the Lord with all humility, with many tears, and with trials which happened to me by the plots of the Jews;

20 N -am ascuns nimic din ceea ce vă era de folos, predicându-vă şi învăţându-vă în public şi prin case,

how I didn’t shrink from declaring to you anything that was profitable, teaching you publicly and from house to house,

21 ş i mărturisind atât iudeilor, cât şi grecilor despre pocăinţa faţă de Dumnezeu şi credinţa în Domnul nostru Isus.

testifying both to Jews and to Greeks repentance toward God, and faith toward our Lord Jesus.

22 Ş i acum, iată că, împins de Duhul, mă duc în Ierusalim, fără să ştiu ce mi se va întâmpla acolo;

Now, behold, I go bound by the Spirit to Jerusalem, not knowing what will happen to me there;

23 d oar Duhul Sfânt mă avertizează în fiecare cetate că mă aşteaptă lanţuri şi necazuri.

except that the Holy Spirit testifies in every city, saying that bonds and afflictions wait for me.

24 Î nsă îmi privesc viaţa ca nefiind de nici un preţ pentru mine, ca să-mi pot sfârşi alergarea şi slujba pe care am primit-o de la Domnul Isus, şi anume să depun mărturie despre Evanghelia harului lui Dumnezeu.

But these things don’t count; nor do I hold my life dear to myself, so that I may finish my race with joy, and the ministry which I received from the Lord Jesus, to fully testify to the Good News of the grace of God.

25 Ş i acum, iată, ştiu că nu-mi veţi mai vedea faţa, voi toţi aceia printre care am umblat predicând Împărăţia.

“Now, behold, I know that you all, among whom I went about preaching God’s Kingdom, will see my face no more.

26 D e aceea, vă mărturisesc astăzi că sunt curat de sângele tuturor.

Therefore I testify to you today that I am clean from the blood of all men,

27 C ăci nu m-am dat înapoi de la a vă spune tot planul lui Dumnezeu!

for I didn’t shrink from declaring to you the whole counsel of God.

28 L uaţi seama deci la voi înşivă şi la toată turma peste care Duhul Sfânt v-a pus supraveghetori ca să păstoriţi Biserica lui Dumnezeu, pe care El a câştigat-o prin sângele propriului Său Fiu!

Take heed, therefore, to yourselves, and to all the flock, in which the Holy Spirit has made you overseers, to shepherd the assembly of the Lord and God which he purchased with his own blood.

29 Ş tiu că după plecarea mea vor veni între voi lupi feroce, care nu cruţă turma;

For I know that after my departure, vicious wolves will enter in among you, not sparing the flock.

30 ş i chiar dintre voi se vor ridica bărbaţi care vor spune lucruri pervertite, ca să-i tragă pe ucenici după ei.

Men will arise from among your own selves, speaking perverse things, to draw away the disciples after them.

31 D e aceea, vegheaţi, amintindu-vă că timp de trei ani, zi şi noapte, n-am încetat să vă povăţuiesc pe fiecare cu lacrimi!

Therefore watch, remembering that for a period of three years I didn’t cease to admonish everyone night and day with tears.

32 I ar acum vă încredinţez lui Dumnezeu şi Cuvântului harului Său, Cuvânt care are putere să vă zidească şi să vă dea moştenirea alături de toţi cei sfinţiţi!

Now, brothers, I entrust you to God, and to the word of his grace, which is able to build up, and to give you the inheritance among all those who are sanctified.

33 N -am dorit nici argintul, nici aurul şi nici haina nimănui.

I coveted no one’s silver, or gold, or clothing.

34 V oi înşivă ştiţi că mâinile acestea au slujit pentru nevoile mele şi ale celor ce erau împreună cu mine.

You yourselves know that these hands served my necessities, and those who were with me.

35 Î n toate v-am arătat că trebuie să ne trudim să-i ajutăm pe cei slabi, amintindu-vă de cuvintele Domnului Isus, Care, El Însuşi, a zis: «Este mai ferice să dai decât să primeşti!»“

In all things I gave you an example, that so laboring you ought to help the weak, and to remember the words of the Lord Jesus, that he himself said, ‘It is more blessed to give than to receive.’ ”

36 D upă ce a spus acestea, s-a plecat pe genunchi împreună cu ei toţi şi s-a rugat.

When he had spoken these things, he knelt down and prayed with them all.

37 T oţi au început să plângă în hohote, au căzut la pieptul lui Pavel şi l-au sărutat mult.

They all wept a lot, and fell on Paul’s neck and kissed him,

38 C ăci erau îndureraţi mai ales din pricina cuvintelor pe care le spusese el, şi anume că nu-i vor mai vedea faţa. Apoi l-au însoţit până la corabie.

sorrowing most of all because of the word which he had spoken, that they should see his face no more. And they accompanied him to the ship.