1 S ă păziţi şi să împliniţi toate poruncile pe care vi le dau astăzi, ca să trăiţi, să vă înmulţiţi şi să intraţi în stăpânirea ţării pe care Domnul a promis-o strămoşilor voştri.

You shall observe to do all the commandments which I command you today, that you may live, and multiply, and go in and possess the land which Yahweh swore to your fathers.

2 A du-ţi aminte de fiecare drum pe care Domnul, Dumnezeul tău, te-a condus prin pustie în timpul acestor patruzeci de ani, ca să te smerească, să te încerce şi să cunoască ce este în inima ta şi să vadă dacă vei păzi poruncile Lui sau nu.

You shall remember all the way which Yahweh your God has led you these forty years in the wilderness, that he might humble you, to prove you, to know what was in your heart, whether you would keep his commandments, or not.

3 A stfel El te-a smerit, te-a lăsat înfometat şi te-a hrănit cu mana de care nu ştiai nimic nici tu, nici părinţii tăi, ca să te înveţe că omul nu trăieşte numai cu pâine, ci cu orice cuvânt care iese din gura Domnului.

He humbled you, and allowed you to be hungry, and fed you with manna, which you didn’t know, neither did your fathers know; that he might teach you that man does not live by bread only, but man lives by every word that proceeds out of Yahweh’s mouth.

4 H ainele nu ţi s-au învechit pe tine, iar picioarele nu ţi s-au umflat în timpul acestor patruzeci de ani.

Your clothing didn’t grow old on you, neither did your foot swell, these forty years.

5 R ecunoaşte acum că Domnul, Dumnezeul tău, te disciplinează asemenea unui om care îşi disciplinează fiul.

You shall consider in your heart that as a man disciplines his son, so Yahweh your God disciplines you.

6 S ă păzeşti poruncile Domnului, Dumnezeul tău, umblând pe căile Lui şi temându-te de El.

You shall keep the commandments of Yahweh your God, to walk in his ways, and to fear him.

7 C ăci El are să te conducă într-o ţară bună, o ţară cu râuri, izvoare şi pâraie ce izvorăsc din văi şi din munţi,

For Yahweh your God brings you into a good land, a land of brooks of water, of springs, and underground water flowing into valleys and hills;

8 o ţară cu grâu şi cu orz, cu vii, cu smochini şi cu rodii, cu ulei şi cu miere,

a land of wheat and barley, and vines and fig trees and pomegranates; a land of olive trees and honey;

9 o ţară unde nu vei duce lipsă de pâine şi nu vei avea nevoie de nimic, o ţară unde stâncile sunt de fier şi din munţii căreia vei putea extrage cuprul.

a land in which you shall eat bread without scarceness, you shall not lack anything in it; a land whose stones are iron, and out of whose hills you may dig copper.

10 C ând vei mânca şi te vei sătura, să-L binecuvântezi pe Domnul, Dumnezeul tău, pentru ţara cea bună pe care ţi-a dat-o.

You shall eat and be full, and you shall bless Yahweh your God for the good land which he has given you.

11 A i grijă ca nu cumva să-L uiţi pe Domnul, Dumnezeul tău, până acolo, încât să nu mai păzeşti poruncile, legile şi hotărârile pe care eu ţi le dau astăzi.

Beware lest you forget Yahweh your God, in not keeping his commandments, and his ordinances, and his statutes, which I command you today;

12 C ând vei mânca şi te vei sătura, când vei construi şi vei locui în case frumoase

lest, when you have eaten and are full, and have built fine houses, and lived in them;

13 ş i când vei vedea că cirezile şi turmele ţi s-au înmulţit, argintul şi aurul ţi-au sporit şi tot ce ai s-a mărit,

and when your herds and your flocks multiply, and your silver and your gold is multiplied, and all that you have is multiplied;

14 a tunci să nu te mândreşti în inima ta şi să nu uiţi de Domnul, Dumnezeul tău, Care te-a scos din ţara Egiptului, din casa sclaviei.

then your heart might be lifted up, and you forget Yahweh your God, who brought you out of the land of Egypt, out of the house of bondage;

15 E l te-a condus prin pustia cea mare şi înfricoşătoare cu ţinuturi secetoase, cu şerpi veninoşi şi scorpioni. El a făcut să izvorască apă dintr-o stâncă de cremene.

who led you through the great and terrible wilderness, with fiery serpents and scorpions, and thirsty ground where there was no water; who poured water for you out of the rock of flint;

16 E l ţi-a dat să mănânci în pustie mana pe care nu au cunoscut-o părinţii tăi, ca să te smerească şi să te încerce, dar cu scopul de a-ţi face bine după aceea.

who fed you in the wilderness with manna, which your fathers didn’t know; that he might humble you, and that he might prove you, to do you good at your latter end:

17 S ă nu zici în inima ta: «Forţa şi puterea mâinilor mele mi-au câştigat aceste bogăţii!»

and lest you say in your heart, “My power and the might of my hand has gotten me this wealth.”

18 C i să-ţi aduci aminte de Domnul, Dumnezeul tău, fiindcă El este Cel Ce îţi dă putere să-ţi însuşeşti aceste bogăţii, ca să întărească astfel legământul încheiat cu strămoşii tăi prin jurământ, aşa cum face astăzi.

But you shall remember Yahweh your God, for it is he who gives you power to get wealth; that he may establish his covenant which he swore to your fathers, as it is today.

19 D ar dacă vei uita de Domnul, Dumnezeul tău, şi te vei duce după alţi dumnezei, dacă le vei sluji şi te vei închina înaintea lor, te asigur astăzi că vei fi nimicit.

It shall be, if you shall forget Yahweh your God, and walk after other gods, and serve them, and worship them, I testify against you today that you shall surely perish.

20 V eţi pieri la fel ca neamurile pe care Domnul le-a nimicit dinaintea voastră, dacă nu veţi asculta de glasul Domnului, Dumnezeul vostru.

As the nations that Yahweh makes to perish before you, so you shall perish; because you wouldn’t listen to Yahweh your God’s voice.