1 Î n ziua aceea s-a citit în auzul poporului din Cartea lui Moise şi s-a găsit scris în ea că amonitului şi moabitului le este interzisă pe veci intrarea în adunarea lui Dumnezeu,

On that day they read in the book of Moses in the audience of the people; and therein was found written, that an Ammonite and a Moabite should not enter into the assembly of God forever,

2 d eoarece nu i-au întâmpinat pe israeliţi cu pâine şi cu apă, ci l-au tocmit pe Balaam împotriva lor, ca să-i blesteme. Cu toate acestea, Dumnezeu a schimbat blestemul în binecuvântare.

because they didn’t meet the children of Israel with bread and with water, but hired Balaam against them, to curse them: however our God turned the curse into a blessing.

3 C ând au auzit ce spune Legea, i-au separat de ceilalţi pe toţi cei din Israel cu descendenţă amestecată. Reforma morală aprofundată

It came to pass, when they had heard the law, that they separated from Israel all the mixed multitude.

4 Î nainte de aceasta, preotul Eliaşib, care era responsabil cu cămările din Templul lui Dumnezeu şi rudă cu Tobia,

Now before this, Eliashib the priest, who was appointed over the rooms of the house of our God, being allied to Tobiah,

5 î i pregătise acestuia o încăpere mare, chiar acolo unde se obişnuia mai demult să se pună darurile de bunăvoie, tămâia, vasele, zeciuiala din grâne, din must şi din ulei care era rânduită leviţilor, cântăreţilor şi portarilor, precum şi contribuţia pentru preoţi.

had prepared for him a great room, where before they laid the meal offerings, the frankincense, and the vessels, and the tithes of the grain, the new wine, and the oil, which were given by commandment to the Levites, and the singers, and the porters; and the wave offerings for the priests.

6 E u nu eram la Ierusalim când se întâmplau toate acestea, căci mă întorsesem la împărat în al treizeci şi doilea an de domnie al lui Artaxerxes, împăratul Babilonului. După o vreme i-am cerut împăratului învoire

But in all this, I was not at Jerusalem; for in the two and thirtieth year of Artaxerxes king of Babylon I went to the king: and after certain days asked I leave of the king,

7 ş i m-am întors la Ierusalim. Am descoperit atunci răul pe care-l făcuse Eliaşib, pregătindu-i lui Tobia o încăpere în curţile Templului lui Dumnezeu.

and I came to Jerusalem, and understood the evil that Eliashib had done for Tobiah, in preparing him a room in the courts of God’s house.

8 M -am supărat foarte tare şi am aruncat afară din încăpere toate lucrurile lui Tobia.

It grieved me severely: therefore I threw all the household stuff of Tobiah out of the room.

9 A m dat porunci să se cureţe încăperile şi am pus iarăşi acolo vasele de slujbă ale Templului lui Dumnezeu, darurile de bunăvoie şi tămâia.

Then I commanded, and they cleansed the rooms: and there brought I again the vessels of God’s house, with the meal offerings and the frankincense.

10 A m mai aflat că nu s-au mai dat părţile rânduite pentru leviţi, astfel încât leviţii şi cântăreţii care se ocupau de slujbă s-au întors fiecare la moşia lui.

I perceived that the portions of the Levites had not been given them; so that the Levites and the singers, who did the work, had fled everyone to his field.

11 I -am mustrat pe dregători, zicându-le: „De ce aţi părăsit Templul lui Dumnezeu?“ Apoi i-am adunat pe leviţi şi pe cântăreţi şi i-am pus din nou în slujbele lor.

Then I contended with the rulers, and said, “Why is God’s house forsaken?” I gathered them together, and set them in their place.

12 T oţi cei din Iuda au început iarăşi să-şi aducă în magazii zeciuiala din grâne, din must şi din ulei.

Then brought all Judah the tithe of the grain and the new wine and the oil to the treasuries.

13 I -am numit responsabili peste magazii pe preotul Şelemia, pe scribul Ţadok, pe levitul Pedaia, iar pe Zacur, fiul lui Matania, l-am pus ca ajutor al lor, căci ei erau recunoscuţi ca fiind oameni de încredere. Ei urmau să împartă rudelor lor bunurile din magazii.

I made treasurers over the treasuries, Shelemiah the priest, and Zadok the scribe, and of the Levites, Pedaiah: and next to them was Hanan the son of Zaccur, the son of Mattaniah; for they were counted faithful, and their business was to distribute to their brothers.

14 „ Adu-Ţi aminte de mine, Dumnezeul meu, şi nu-mi uita faptele pe care le-am făcut pentru Templul lui Dumnezeu şi pentru rânduielile de acolo!“

Remember me, my God, concerning this, and don’t wipe out my good deeds that I have done for the house of my God, and for its observances.

15 T ot în zilele acelea am văzut pe unii din Iuda călcând în teasc în ziua de Sabat şi pe alţii aducând snopi sau încărcând pe măgari burdufuri de vin, struguri, smochine şi tot felul de poveri, pentru a le aduce la Ierusalim în ziua de Sabat şi i-am mustrat chiar în ziua în care îşi vindeau mărfurile.

In those days saw I in Judah some men treading wine presses on the Sabbath, and bringing in sheaves, and loading donkeys; as also wine, grapes, and figs, and all kinds of burdens, which they brought into Jerusalem on the Sabbath day: and I testified against them in the day in which they sold food.

16 M ai erau şi nişte tirieni care locuiau acolo şi care aduseseră peşte şi tot felul de mărfuri. Ei le vindeau la Ierusalim celor din Iuda, tot în ziua de Sabat.

There lived men of Tyre also therein, who brought in fish, and all kinds of wares, and sold on the Sabbath to the children of Judah, and in Jerusalem.

17 I -am mustrat pe nobilii lui Iuda, zicându-le: „Ce înseamnă această faptă rea pe care o faceţi, pângărind ziua de Sabat?

Then I contended with the nobles of Judah, and said to them, “What evil thing is this that you do, and profane the Sabbath day?

18 O are nu aşa au făcut şi strămoşii voştri, de a adus Dumnezeul nostru asupra noastră şi asupra cetăţii acesteia tot acest necaz? Pângărind Sabatul nu faceţi decât să aduceţi mai multă mânie împotriva lui Israel!“

Didn’t your fathers do thus, and didn’t our God bring all this evil on us, and on this city? Yet you bring more wrath on Israel by profaning the Sabbath.”

19 A poi am poruncit ca, atunci când umbra cade asupra porţilor Ierusalimului, înainte de a începe Sabatul, să se închidă porţile. Am mai dat poruncă să nu se deschidă până după Sabat. Am pus la porţi pe unii dintre slujitorii mei, ca să nu permită intrarea poverilor în cetate în timpul zilei de Sabat.

It came to pass that, when the gates of Jerusalem began to be dark before the Sabbath, I commanded that the doors should be shut, and commanded that they should not be opened until after the Sabbath. I set some of my servants over the gates, that no burden should be brought in on the Sabbath day.

20 N egustorii şi vânzătorii de tot felul de mărfuri au înnoptat însă în afara Ierusalimului o dată, chiar de două ori.

So the merchants and sellers of all kinds of wares camped outside of Jerusalem once or twice.

21 I -am mustrat zicându-le: „De ce aţi înnoptat lângă zid? Dacă mai faceţi aşa, voi pune mâna pe voi!“ Şi de atunci nu au mai venit în ziua de Sabat.

Then I testified against them, and said to them, “Why do you stay around the wall? If you do so again, I will lay hands on you.” From that time on, they didn’t come on the Sabbath.

22 A m poruncit leviţilor care se sfinţiseră să preia sarcina păzirii porţilor, să sfinţească ziua de Sabat. „Pentru toate acestea, adu-Ţi aminte de mine, Dumnezeul meu, şi îndură-te de mine, după marea Ta îndurare!“

I commanded the Levites that they should purify themselves, and that they should come and keep the gates, to sanctify the Sabbath day. Remember to me, my God, this also, and spare me according to the greatness of your loving kindness.

23 T ot pe atunci am mai văzut că unii iudei se căsătoriseră cu femei aşdodite, amonite şi moabite.

In those days also saw I the Jews who had married women of Ashdod, of Ammon, and of Moab:

24 J umătate din fiii lor vorbeau limba aşdodită şi nu ştiau să vorbească iudaica, ci doar limba unui popor sau altul.

and their children spoke half in the speech of Ashdod, and could not speak in the Jews’ language, but according to the language of each people.

25 I -am mustrat, i-am blestemat, i-am pălmuit chiar pe unii dintre bărbaţi şi le-am smuls părul. I-am pus să jure pe Dumnezeu astfel: „Nu ne vom mărita fiicele cu fiii popoarelor şi nu ne vom căsători nici fiii, nici chiar noi înşine, cu fiicele lor!“

I contended with them, and cursed them, and struck certain of them, and plucked off their hair, and made them swear by God, “You shall not give your daughters to their sons, nor take their daughters for your sons, or for yourselves.

26 A poi le-am spus: „Oare nu în felul acesta a păcătuit Solomon, regele lui Israel? Nu era nici un alt rege ca el între toate neamurile şi era iubit de Dumnezeu. Dumnezeu îl pusese rege peste tot Israelul, însă cu toate acestea şi pe el l-au atras în păcat femeile străine.

Didn’t Solomon king of Israel sin by these things? Yet among many nations was there no king like him, and he was beloved of his God, and God made him king over all Israel. Nevertheless foreign women caused even him to sin.

27 Ş i acum trebuie să mai auzim şi despre voi că săvârşiţi acest mare rău şi că păcătuiţi împotriva Dumnezeului nostru, căsătorindu-vă cu femei străine?“

Shall we then listen to you to do all this great evil, to trespass against our God in marrying foreign women?”

28 U nul dintre urmaşii lui Ioiada, fiul marelui preot Eliaşib, era ginerele horonitului Sanbalat. Prin urmare, l-am izgonit de la mine.

One of the sons of Joiada, the son of Eliashib the high priest, was son-in-law to Sanballat the Horonite: therefore I chased him from me.

29 „ Adu-Ţi aminte de ei, Dumnezeul meu, pentru faptul că au întinat preoţia şi legământul preoţilor şi al leviţilor!“

Remember them, my God, because they have defiled the priesthood, and the covenant of the priesthood, and of the Levites.

30 I -am curăţit pe preoţi şi pe leviţi de orice străin şi i-am aşezat la datoriile lor, pe fiecare în slujba lui.

Thus I cleansed them from all foreigners, and appointed duties for the priests and for the Levites, everyone in his work;

31 A m mai făcut rânduială atât cu privire la lemnele aduse ca dar, la vremuri hotărâte, cât şi cu privire la primele roade. „Adu-Ţi aminte de mine, Dumnezeul meu, spre bine!“

and for the wood offering, at times appointed, and for the first fruits. Remember me, my God, for good.