1 D upă doi ani, Faraon a visat că stătea pe malul Nilului

At the end of two full years, Pharaoh dreamed: and behold, he stood by the river.

2 ş i că din Nil au ieşit şapte vaci frumoase şi grase, care păşteau între trestii.

Behold, there came up out of the river seven cattle, sleek and fat, and they fed in the marsh grass.

3 D upă ele au ieşit din Nil alte şapte vaci urâte şi sfrijite, care s-au aşezat lângă celelalte vaci, pe malul Nilului.

Behold, seven other cattle came up after them out of the river, ugly and thin, and stood by the other cattle on the brink of the river.

4 V acile urâte şi sfrijite le-au mâncat pe cele şapte vaci frumoase şi grase. Atunci Faraon s-a trezit din somn.

The ugly and thin cattle ate up the seven sleek and fat cattle. So Pharaoh awoke.

5 A poi a adormit din nou şi a avut un alt vis: şapte spice de grâne, grase şi bune, creşteau pe acelaşi pai.

He slept and dreamed a second time: and behold, seven heads of grain came up on one stalk, healthy and good.

6 D upă ele au răsărit şapte spice slabe şi arse de vântul de răsărit.

Behold, seven heads of grain, thin and blasted with the east wind, sprung up after them.

7 S picele slabe le-au înghiţit pe cele şapte spice grase şi pline. Atunci Faraon s-a trezit din somn; acestea au fost visele sale.

The thin heads of grain swallowed up the seven healthy and full ears. Pharaoh awoke, and behold, it was a dream.

8 D imineaţa duhul său era tulburat; el a trimis să-i cheme pe toţi magicienii şi pe toţi înţelepţii Egiptului, cărora le-a istorisit visele, dar nimeni n-a putut să i le interpreteze.

In the morning, his spirit was troubled, and he sent and called for all of Egypt’s magicians and wise men. Pharaoh told them his dreams, but there was no one who could interpret them to Pharaoh.

9 A tunci căpetenia paharnicilor i-a zis lui Faraon: „Mi-aduc astăzi aminte de greşeala mea;

Then the chief cup bearer spoke to Pharaoh, saying, “I remember my faults today.

10 F araon s-a mâniat odată pe slujitorii săi şi ne-a pus sub pază, în casa conducătorului gărzii, pe mine şi pe căpetenia brutarilor.

Pharaoh was angry with his servants, and put me in custody in the house of the captain of the guard, me and the chief baker.

11 E l şi cu mine am avut în aceeaşi noapte câte un vis, fiecare vis având o interpretare proprie.

We dreamed a dream in one night, I and he. We dreamed each man according to the interpretation of his dream.

12 Î mpreună cu noi, se afla acolo şi un tânăr evreu, sclav al conducătorului gărzii. I-am istorisit acestuia visele noastre, iar el ni le-a interpretat, dând fiecărui vis o interpretare proprie.

There was with us there a young man, a Hebrew, servant to the captain of the guard, and we told him, and he interpreted to us our dreams. To each man according to his dream he interpreted.

13 Ş i s-a întâmplat exact aşa cum ni le-a interpretat el: pe mine Faraon m-a repus în slujbă, iar pe brutar l-a spânzurat.“

As he interpreted to us, so it was. He restored me to my office, and he hanged him.”

14 A tunci Faraon a trimis după Iosif, iar el a fost scos repede din temniţă. Iosif s-a ras, şi-a schimbat hainele şi s-a prezentat înaintea lui Faraon.

Then Pharaoh sent and called Joseph, and they brought him hastily out of the dungeon. He shaved himself, changed his clothing, and came in to Pharaoh.

15 A cesta i-a zis: – Am avut un vis, dar nu este nimeni care să-l poată interpreta. Am auzit că tu poţi interpreta un vis imediat ce-l auzi.

Pharaoh said to Joseph, “I have dreamed a dream, and there is no one who can interpret it. I have heard it said of you, that when you hear a dream you can interpret it.”

16 – Nu eu, ci Dumnezeu îi va da lui Faraon un răspuns prielnic, i-a răspuns Iosif.

Joseph answered Pharaoh, saying, “It isn’t in me. God will give Pharaoh an answer of peace.”

17 A tunci Faraon i-a zis lui Iosif: – Am visat că stăteam pe malul Nilului

Pharaoh spoke to Joseph, “In my dream, behold, I stood on the brink of the river:

18 ş i că din Nil au ieşit şapte vaci frumoase şi grase, care păşteau între trestii.

and behold, there came up out of the river seven cattle, fat and sleek. They fed in the marsh grass,

19 D upă ele au ieşit alte şapte vaci mici, foarte urâte şi sfrijite. Niciodată n-am văzut vaci atât de urâte în toată ţara Egiptului.

and behold, seven other cattle came up after them, poor and very ugly and thin, such as I never saw in all the land of Egypt for ugliness.

20 V acile sfrijite şi urâte le-au mâncat pe primele şapte vaci grase;

The thin and ugly cattle ate up the first seven fat cattle,

21 d ar după ce le-au mâncat, nimeni nu şi-ar fi dat seama că au făcut acest lucru, pentru că erau la fel de sfrijite ca şi înainte. Apoi m-am trezit.

and when they had eaten them up, it couldn’t be known that they had eaten them, but they were still ugly, as at the beginning. So I awoke.

22 A m adormit din nou şi am avut un alt vis: şapte spice de grâne, pline şi bune, creşteau pe acelaşi pai.

I saw in my dream, and behold, seven heads of grain came up on one stalk, full and good:

23 D upă ele au răsărit şapte spice uscate, slabe şi arse de vântul de răsărit.

and behold, seven heads of grain, withered, thin, and blasted with the east wind, sprung up after them.

24 S picele slabe le-au înghiţit pe cele şapte spice bune. Le-am spus magicienilor aceste vise, dar nici unul nu mi le-a putut explica.

The thin heads of grain swallowed up the seven good heads of grain. I told it to the magicians, but there was no one who could explain it to me.”

25 A tunci Iosif i-a zis lui Faraon: – Visele lui Faraon reprezintă acelaşi lucru; Dumnezeu i-a descoperit ce urmează să facă.

Joseph said to Pharaoh, “The dream of Pharaoh is one. What God is about to do he has declared to Pharaoh.

26 C ele şapte vaci bune reprezintă şapte ani, iar cele şapte spice bune reprezintă tot şapte ani; este un singur vis.

The seven good cattle are seven years; and the seven good heads of grain are seven years. The dream is one.

27 C ele şapte vaci slabe şi urâte, care au ieşit după primele, reprezintă şapte ani, ca şi cele şapte spice goale, arse de vântul de răsărit. Ele reprezintă şapte ani de foamete.

The seven thin and ugly cattle that came up after them are seven years, and also the seven empty heads of grain blasted with the east wind; they will be seven years of famine.

28 S e va întâmpla exact aşa cum i-am spus lui Faraon; Dumnezeu i-a arătat lui Faraon ce urmează să facă.

That is the thing which I spoke to Pharaoh. What God is about to do he has shown to Pharaoh.

29 V or veni şapte ani de mare belşug în toată ţara Egiptului.

Behold, there come seven years of great plenty throughout all the land of Egypt.

30 D upă ei vor veni şapte ani de foamete, astfel încât tot belşugul din ţara Egiptului va fi uitat. Foametea va pustii ţara;

There will arise after them seven years of famine, and all the plenty will be forgotten in the land of Egypt. The famine will consume the land,

31 b elşugul nu va mai fi cunoscut în ţară din cauza foametei care va urma, pentru că ea va fi foarte grea.

and the plenty will not be known in the land by reason of that famine which follows; for it will be very grievous.

32 V isul i-a fost arătat lui Faraon în două feluri, pentru că acest lucru este hotărât de Dumnezeu, iar Dumnezeu îl va împlini în curând.

The dream was doubled to Pharaoh, because the thing is established by God, and God will shortly bring it to pass.

33 D e aceea Faraon să aleagă acum un om priceput şi înţelept şi să-l pună conducător peste ţara Egiptului.

“Now therefore let Pharaoh look for a discreet and wise man, and set him over the land of Egypt.

34 F araon să rânduiască supraveghetori peste ţara Egiptului şi să ia o cincime din rodul ţării în timpul celor şapte ani de belşug.

Let Pharaoh do this, and let him appoint overseers over the land, and take up the fifth part of the land of Egypt’s produce in the seven plenteous years.

35 E i să strângă toată hrana din aceşti ani buni care vin, să pună grânele pentru hrana celor din cetăţi sub stăpânirea lui Faraon şi să le păzească.

Let them gather all the food of these good years that come, and lay up grain under the hand of Pharaoh for food in the cities, and let them keep it.

36 H rana aceea va fi o rezervă pentru ţară în cei şapte ani de foamete care vor veni peste ţara Egiptului, astfel încât ţara să nu piară în timpul foametei. Înălţarea lui Iosif

The food will be for a store to the land against the seven years of famine, which will be in the land of Egypt; that the land not perish through the famine.”

37 L ui Faraon şi tuturor slujitorilor săi li s-a părut potrivit planul.

The thing was good in the eyes of Pharaoh, and in the eyes of all his servants.

38 A şa că el le-a zis slujitorilor săi: „Vom putea noi găsi pe cineva ca acesta, în care să fie Duhul lui Dumnezeu ?“

Pharaoh said to his servants, “Can we find such a one as this, a man in whom is the Spirit of God?”

39 A poi Faraon i-a zis lui Iosif: – Pentru că Dumnezeu ţi-a descoperit toate acestea, nu este nimeni la fel de priceput şi de înţelept ca tine.

Pharaoh said to Joseph, “Because God has shown you all of this, there is no one so discreet and wise as you.

40 D e aceea tu vei fi conducător peste curtea mea şi tot poporul meu va asculta de cuvântul tău; doar în ce priveşte tronul, eu voi fi mai mare decât tine.

You shall be over my house, and according to your word will all my people be ruled. Only in the throne I will be greater than you.”

41 A şadar, te-am pus conducător peste toată ţara Egiptului.

Pharaoh said to Joseph, “Behold, I have set you over all the land of Egypt.”

42 F araon şi-a scos inelul cu sigiliu din deget şi l-a pus pe degetul lui Iosif. L-a îmbrăcat în haine de in subţire, iar în jurul gâtului i-a pus un lanţ de aur.

Pharaoh took off his signet ring from his hand, and put it on Joseph’s hand, and arrayed him in robes of fine linen, and put a gold chain about his neck,

43 A poi l-a pus în carul care venea după al său şi înaintea lui se striga: „Plecaţi genunchiul!“ Astfel, Faraon l-a pus pe Iosif conducător peste tot Egiptul.

and he made him to ride in the second chariot which he had. They cried before him, “Bow the knee!” He set him over all the land of Egypt.

44 D e asemenea, el i-a mai spus lui Iosif: – Eu sunt Faraon, dar fără consimţământul tău nimeni nu va face nimic în toată ţara Egiptului.“

Pharaoh said to Joseph, “I am Pharaoh, and without you shall no man lift up his hand or his foot in all the land of Egypt.”

45 F araon i-a pus lui Iosif numele Ţafnat-Paneah şi i-a dat-o de soţie pe Asnat, fiica lui Poti-Fera, preotul din On. Iosif a plecat prin ţara Egiptului.

Pharaoh called Joseph’s name Zaphenath-Paneah; and he gave him Asenath, the daughter of Potiphera priest of On as a wife. Joseph went out over the land of Egypt.

46 E l avea treizeci de ani când a intrat în slujba monarhului Egiptului. Iosif a ieşit de la Faraon şi a călătorit prin tot Egiptul.

Joseph was thirty years old when he stood before Pharaoh king of Egypt. Joseph went out from the presence of Pharaoh, and went throughout all the land of Egypt.

47 Î n timpul celor şapte ani de belşug, pământul a rodit foarte mult.

In the seven plenteous years the earth produced abundantly.

48 Î n timpul acestor şapte ani de belşug din ţara Egiptului, Iosif a adunat toată hrana şi a depozitat-o în cetăţi; în fiecare cetate el a depozitat hrana care provenea de pe câmpurile din jur.

He gathered up all the food of the seven years which were in the land of Egypt, and laid up the food in the cities: the food of the field, which was around every city, he laid up in the same.

49 A stfel, Iosif a strâns foarte multe grâne, ca nisipul mării, încât a încetat să le mai cântărească, deoarece erau foarte multe.

Joseph laid up grain as the sand of the sea, very much, until he stopped counting, for it was without number.

50 Î nainte să vină anii de foamete, Asnat, fiica lui Poti-Fera, preotul din On, i-a născut lui Iosif doi fii.

To Joseph were born two sons before the year of famine came, whom Asenath, the daughter of Potiphera priest of On, bore to him.

51 I osif i-a pus întâiului său născut numele Manase, zicând: „Aceasta pentru că Dumnezeu m-a făcut să uit toate necazurile mele şi toată familia tatălui meu.“

Joseph called the name of the firstborn Manasseh, “For”, he said, “God has made me forget all my toil, and all my father’s house.”

52 C elui de-al doilea fiu i-a pus numele Efraim, zicând: „Aceasta pentru că Dumnezeu m-a făcut roditor în ţara durerii mele.“

The name of the second, he called Ephraim: “For God has made me fruitful in the land of my affliction.”

53 C ei şapte ani de belşug din ţara Egiptului s-au sfârşit

The seven years of plenty, that were in the land of Egypt, came to an end.

54 ş i au început şapte ani de foamete, aşa cum a spus Iosif. În toate ţările era foamete, dar în toată ţara Egiptului era pâine.

The seven years of famine began to come, just as Joseph had said. There was famine in all lands, but in all the land of Egypt there was bread.

55 C ând toată ţara Egiptului a flămânzit, poporul a strigat către Faraon după pâine. Faraon le-a zis tuturor egiptenilor: „Mergeţi la Iosif, şi el vă va spune ce să faceţi!“

When all the land of Egypt was famished, the people cried to Pharaoh for bread, and Pharaoh said to all the Egyptians, “Go to Joseph. What he says to you, do.”

56 F oametea a cuprins întreaga ţară, iar Iosif a deschis toate locurile cu provizii şi le-a vândut grâne egiptenilor, deoarece foametea era grea în Egipt.

The famine was over all the surface of the earth. Joseph opened all the store houses, and sold to the Egyptians. The famine was severe in the land of Egypt.

57 Ş i, pentru că în întreaga lume foametea era grea, oameni din toate ţările veneau în Egipt ca să cumpere grâne de la Iosif.

All countries came into Egypt, to Joseph, to buy grain, because the famine was severe in all the earth.