1 A m încheiat un legământ cu ochii mei, să nu-mi aţintesc privirea asupra unei fecioare.

“I made a covenant with my eyes, how then should I look lustfully at a young woman?

2 D ar ce parte am de la Dumnezeu de sus şi moştenire de la Cel Atotputernic din înălţimi?

For what is the portion from God above, and the heritage from the Almighty on high?

3 O are necazul nu este pentru cel nedrept şi dezastrul pentru cei ce săvârşesc fărădelegea?

Is it not calamity to the unrighteous, and disaster to the workers of iniquity?

4 O are nu vede El căile mele şi nu numără El toţi paşii mei?

Doesn’t he see my ways, and number all my steps?

5 D acă am umblat în minciună şi paşii mei s-au grăbit să înşele,

“If I have walked with falsehood, and my foot has hurried to deceit

6 a tunci să mă cântărească Dumnezeu într-o cumpănă dreaptă şi-mi va cunoaşte curăţia!

(let me be weighed in an even balance, that God may know my integrity);

7 D acă paşii mi s-au abătut de pe cale, dacă inima mi-a urmat ochii şi dacă mi s-au pângărit mâinile,

if my step has turned out of the way, if my heart walked after my eyes, if any defilement has stuck to my hands,

8 a tunci alţii să mănânce ce am semănat şi roadele mele să fie smulse din rădăcini.

then let me sow, and let another eat. Yes, let the produce of my field be rooted out.

9 D acă mi-a fost atrasă inima de vreo femeie şi dacă am pândit la uşa vecinului meu,

“If my heart has been enticed to a woman, and I have laid wait at my neighbor’s door,

10 a tunci soţia mea să macine pentru altul şi alţii să se culce cu ea.

then let my wife grind for another, and let others sleep with her.

11 A ceasta ar fi fost o nelegiuire, ar fi fost un păcat ce ar fi trebuit judecat.

For that would be a heinous crime. Yes, it would be an iniquity to be punished by the judges:

12 A r fi fost un foc ce ar fi mistuit până la Nimicire, ce mi-ar fi ars până la rădăcină tot secerişul.

For it is a fire that consumes to destruction, and would root out all my increase.

13 D acă n-am făcut dreptate sclavului sau sclavei mele, atunci când s-au plâns împotriva mea,

“If I have despised the cause of my male servant or of my female servant, when they contended with me;

14 c e voi face când se va ridica Dumnezeu? Ce voi răspunde când va cerceta El?

What then shall I do when God rises up? When he visits, what shall I answer him?

15 C el Ce m-a făcut pe mine în pântece, nu i-a făcut şi pe ei? Oare nu Acelaşi ne-a întocmit în pântecele mamelor noastre?

Didn’t he who made me in the womb make him? Didn’t one fashion us in the womb?

16 D acă n-am dat celui sărac ce-mi cerea sau dacă am făcut să se mâhnească ochii văduvei,

“If I have withheld the poor from their desire, or have caused the eyes of the widow to fail,

17 d acă mi-am mâncat pâinea de unul singur, iar cel orfan nu a mâncat din ea, –

or have eaten my morsel alone, and the fatherless has not eaten of it

18 e u care, din tinereţe, l-am crescut ca un tată şi de când m-am născut am călăuzit pe văduvă, –

(no, from my youth he grew up with me as with a father, her have I guided from my mother’s womb);

19 d acă am văzut pe cel nenorocit lipsit de haine sau pe cel nevoiaş fără îmbrăcăminte,

if I have seen any perish for want of clothing, or that the needy had no covering;

20 i ar inima lui nu m-a binecuvântat atunci când l-am încălzit cu lâna oilor mele,

if his heart hasn’t blessed me, if he hasn’t been warmed with my sheep’s fleece;

21 d acă mi-am ridicat mâna împotriva orfanului pentru că aveam sprijinul celor de la poarta cetăţii,

if I have lifted up my hand against the fatherless, because I saw my help in the gate,

22 a tunci să-mi cadă umărul de la locul lui şi să-mi fie smulsă mâna din încheietură.

then let my shoulder fall from the shoulder blade, and my arm be broken from the bone.

23 D ar pentru că m-am temut de nenorocirile lui Dumnezeu şi îmi era frică de măreţia Sa, n-am putut face astfel de lucruri.

For calamity from God is a terror to me. Because his majesty, I can do nothing.

24 D acă mi-am pus încrederea în aur sau am zis aurului curat: «Tu îmi dai încredere!»

“If I have made gold my hope, and have said to the fine gold, ‘You are my confidence;’

25 s au dacă m-am bucurat de marea mea avere şi de bogăţia pe care mâinile mele au adunat-o,

If I have rejoiced because my wealth was great, and because my hand had gotten much;

26 d acă am privit soarele în strălucirea sa sau luna mişcându-se în splendoarea ei

if I have seen the sun when it shined, or the moon moving in splendor,

27 ş i mi s-a amăgit în taină inima, dacă mâna mea le-a dat sărutări,

and my heart has been secretly enticed, and my hand threw a kiss from my mouth,

28 a ceasta ar fi fost o nelegiuire de judecat, pentru că aş fi fost necredincios Celui Preaînalt.

this also would be an iniquity to be punished by the judges; for I should have denied the God who is above.

29 D acă m-am bucurat de nenorocirea celui ce mă ura sau dacă mi-a părut bine când a venit necazul peste el,

“If I have rejoiced at the destruction of him who hated me, or lifted up myself when evil found him;

30 d acă mi-am lăsat gura să păcătuiască cerând blestem peste vieţile lor,

(yes, I have not allowed my mouth to sin by asking his life with a curse);

31 d acă oamenii din cortul meu n-au zis niciodată: «Cine nu s-a săturat din carnea lui?»,

if the men of my tent have not said, ‘Who can find one who has not been filled with his meat?’

32 – străinul însă n-a rămas în drum peste noapte şi uşa mea a fost întotdeauna deschisă călătorului, –

(the foreigner has not camped in the street, but I have opened my doors to the traveler);

33 d acă mi-am ascuns păcatele cum fac oamenii, zăvorându-mi nedreptatea în inimă

if like Adam I have covered my transgressions, by hiding my iniquity in my heart,

34 p entru că m-aş fi temut de mulţime, iar dispreţul clanurilor m-ar fi înspăimântat, tăcând şi neîndrăznind să ies afară …

because I feared the great multitude, and the contempt of families terrified me, so that I kept silence, and didn’t go out of the door—

35 O h! De-aş găsi pe cineva să mă asculte! (Iată, îmi semnez acum apărarea! Să-mi răspundă Cel Atotputernic! Să Îşi scrie plângerea Cel Ce mă acuză.

oh that I had one to hear me! (behold, here is my signature, let the Almighty answer me); let the accuser write my indictment!

36 O voi pune pe umăr, o voi purta ca pe o coroană.

Surely I would carry it on my shoulder; and I would bind it to me as a crown.

37 Î i voi da socoteală de toţi paşii mei, mă voi apropia de El ca un prinţ.)

I would declare to him the number of my steps. as a prince would I go near to him.

38 D acă pământul meu a strigat împotriva mea şi dacă brazdele lui au plâns împreună,

If my land cries out against me, and its furrows weep together;

39 d acă i-am mâncat roada fără să plătesc sau dacă i-am dat la moarte pe proprietarii lui,

if I have eaten its fruits without money, or have caused its owners to lose their life,

40 a tunci să crească pe el spini în loc de grâu şi neghină în loc de orz!“ Cuvintele lui Iov au luat sfârşit.

let briers grow instead of wheat, and stinkweed instead of barley.” The words of Job are ended.