1 D omnul i-a zis lui Moise: „Taie două table de piatră asemeni celor dintâi, căci Eu voi scrie pe ele cuvintele care erau pe cele dintâi, pe care tu le-ai spart.

Yahweh said to Moses, “Chisel two stone tablets like the first: and I will write on the tablets the words that were on the first tablets, which you broke.

2 F ii gata dis-de-dimineaţă, suie­te pe muntele Sinai şi înfăţişează-te înaintea Mea, acolo pe vârful muntelui.

Be ready by the morning, and come up in the morning to Mount Sinai, and present yourself there to me on the top of the mountain.

3 S ă nu vină nimeni cu tine şi să nu fie nimeni pe tot muntele; să nu laşi turmele sau cirezile să pască pe lângă munte.“

No one shall come up with you or be seen anywhere on the mountain. Do not let the flocks or herds graze in front of that mountain.”

4 M oise a tăiat două table de piatră asemeni celor dintâi şi s-a urcat pe muntele Sinai dis-de-dimineaţă, aşa cum i-a poruncit Domnul, luând cele două table de piatră în mână.

He chiseled two tablets of stone like the first; and Moses rose up early in the morning, and went up to Mount Sinai, as Yahweh had commanded him, and took in his hand two stone tablets.

5 D omnul S-a coborât într-un nor, a stat cu el acolo şi a proclamat Numele de „ Domnul “.

Yahweh descended in the cloud, and stood with him there, and proclaimed Yahweh’s name.

6 D omnul a trecut prin faţa lui şi a strigat: „ Domnul, Domnul Dumnezeu, este milostiv şi îndurător, încet la mânie şi plin de dragoste şi credincioşie.

Yahweh passed by before him, and proclaimed, “Yahweh! Yahweh, a merciful and gracious God, slow to anger, and abundant in loving kindness and truth,

7 E l Îşi păstrează îndurarea faţă de mii de generaţii, iertând nelegiuirea, răzvrătirea şi păcatul, dar nu lasă nepedepsit pe cel vinovat, ci pedepseşte nelegiuirea părinţilor în copii şi în copiii copiilor lor până la a treia şi a patra generaţie.“

keeping loving kindness for thousands, forgiving iniquity and disobedience and sin; and that will by no means clear the guilty, visiting the iniquity of the fathers on the children, and on the children’s children, on the third and on the fourth generation.”

8 M oise şi-a plecat repede capul la pământ şi s-a închinat.

Moses hurried and bowed his head toward the earth, and worshiped.

9 A poi a zis: – Stăpâne, dacă am găsit bunăvoinţă la Tine, Te rog să mergi Tu, Stăpâne, cu noi. Într-adevăr, poporul acesta este un popor încăpăţânat, dar iartă-ne nelegiuirea şi păcatul şi ia-ne ca moştenire.

He said, “If now I have found favor in your sight, Lord, please let the Lord go among us; although this is a stiff-necked people; pardon our iniquity and our sin, and take us for your inheritance.”

10 D umnezeu i-a răspuns: – Iată, Eu închei un legământ. Voi face minuni în faţa întregului tău popor, aşa cum nu au mai fost făcute în nici o ţară de pe faţa pământului; tot poporul care este în jurul tău va vedea lucrarea Domnului, căci prin tine voi face lucruri înspăimântătoare.

He said, “Behold, I make a covenant: before all your people I will do marvels, such as have not been worked in all the earth, nor in any nation; and all the people among which you are shall see the work of Yahweh; for it is an awesome thing that I do with you.

11 I a seama la ceea ce-ţi poruncesc azi. Voi izgoni dinaintea ta pe amoriţi, pe canaaniţi, pe hitiţi, pe periziţi, pe hiviţi şi pe iebusiţi.

Observe that which I command you today. Behold, I drive out before you the Amorite, the Canaanite, the Hittite, the Perizzite, the Hivite, and the Jebusite.

12 S ă nu închei legământ cu locuitorii ţării unde vei merge, ca să nu fie o cursă pentru tine.

Be careful, lest you make a covenant with the inhabitants of the land where you are going, lest it be for a snare in the middle of you:

13 D impotrivă, să le dărâmi altarele, să le zdrobeşti stâlpii sacri şi să le tai aşerele,

but you shall break down their altars, and dash in pieces their pillars, and you shall cut down their Asherah poles;

14 p entru ca tu să nu te închini nici unui alt dumnezeu, căci Domnul, al Cărui Nume este Gelos, este un Dumnezeu gelos.

for you shall worship no other god: for Yahweh, whose name is Jealous, is a jealous God.

15 S ă nu închei legământ cu locuitorii ţării ca nu cumva, atunci când se vor prostitua înaintea zeilor lor şi le vor aduce jertfe, să te cheme şi pe tine ca să mănânci din jertfele lor.

“Don’t make a covenant with the inhabitants of the land, lest they play the prostitute after their gods, and sacrifice to their gods, and one call you and you eat of his sacrifice;

16 S ă nu iei soţii dintre fiicele lor pentru fiii tăi, ca nu cumva fiicele lor, prostituându-se înaintea zeilor lor, să-i târască şi pe fiii tăi să se prostitueze înaintea acestor zei.

and you take of their daughters to your sons, and their daughters play the prostitute after their gods, and make your sons play the prostitute after their gods.

17 S ă nu-ţi faci dumnezei turnaţi.

“You shall make no cast idols for yourselves.

18 S ă ţii Sărbătoarea Azimelor. Şapte zile să mănânci azime, aşa cum ţi-am poruncit, la timpul hotărât, în luna Abib, pentru că în luna Abib ai ieşit din Egipt.

“You shall keep the feast of unleavened bread. Seven days you shall eat unleavened bread, as I commanded you, at the time appointed in the month Abib; for in the month Abib you came out of Egypt.

19 P rimul rod al fiecărui pântec este al Meu. Fiecare mascul din turmele tale, întâii născuţi ai vacilor şi ai oilor, sunt ai Mei.

“All that opens the womb is mine; and all your livestock that is male, the firstborn of cow and sheep.

20 Î ntâiul născut al măgăriţei să-l răscumperi cu un miel, iar dacă nu-l vei răscumpăra, să-i frângi gâtul. Să răscumperi pe toţi întâii născuţi ai fiilor tăi. Nimeni să nu vină înaintea Mea cu mâinile goale.

You shall redeem the firstborn of a donkey with a lamb. If you will not redeem it, then you shall break its neck. You shall redeem all the firstborn of your sons. No one shall appear before me empty.

21 S ă lucrezi şase zile, iar în a şaptea zi să te odihneşti; chiar şi în perioada aratului şi a secerişului să te odihneşti.

“Six days you shall work, but on the seventh day you shall rest: in plowing time and in harvest you shall rest.

22 S ă ţii Sărbătoarea Săptămânilor, a primelor roade din secerişul grâului, precum şi Sărbătoarea Culesului la sfârşitul anului.

“You shall observe the feast of weeks with the first fruits of wheat harvest, and the feast of harvest at the year’s end.

23 D e trei ori pe an toţi bărbaţii să se înfăţişeze înaintea Stăpânului Domn, Dumnezeul lui Israel.

Three times in the year all your males shall appear before the Lord Yahweh, the God of Israel.

24 E u voi izgoni neamuri dinaintea ta şi îţi voi lărgi hotarele; şi nimeni nu îţi va pofti ţara când te vei duce să te înfăţişezi înaintea Domnului, Dumnezeul tău, de trei ori pe an.

For I will drive out nations before you and enlarge your borders; neither shall any man desire your land when you go up to appear before Yahweh, your God, three times in the year.

25 S ă nu aduci sângele jertfei Mele împreună cu pâine dospită, iar jertfa de la Sărbătoarea Paştelui să nu rămână până dimineaţa.

“You shall not offer the blood of my sacrifice with leavened bread. The sacrifice of the feast of the Passover shall not be left to the morning.

26 P rimele roade ale pământului să le aduci în Casa Domnului, Dumnezeul tău. Să nu fierbi iedul în laptele mamei sale.

“You shall bring the first of the first fruits of your ground to the house of Yahweh your God. “You shall not boil a young goat in its mother’s milk.”

27 – Scrie aceste cuvinte, căci pe temeiul lor am încheiat legământ cu tine şi cu Israel, i-a mai spus Domnul lui Moise.

Yahweh said to Moses, “Write you these words: for in accordance with these words I have made a covenant with you and with Israel.”

28 M oise a stat cu Domnul patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, timp în care n-a mâncat deloc pâine şi n-a băut deloc apă. El a scris pe table cuvintele legământului, Cele Zece Porunci. Strălucirea feţei lui Moise

He was there with Yahweh forty days and forty nights; he neither ate bread, nor drank water. He wrote on the tablets the words of the covenant, the ten commandments.

29 M oise s-a coborât de pe muntele Sinai. A coborât de pe munte cu cele două table ale Mărturiei în mână şi nu ştia că pielea feţei sale strălucea pentru că vorbise cu Domnul.

When Moses came down from Mount Sinai with the two tablets of the testimony in Moses’ hand, when he came down from the mountain, Moses didn’t know that the skin of his face shone by reason of his speaking with him.

30 C ând Aaron şi toţi israeliţii au văzut cum strălucea pielea feţei lui Moise, s­au temut să se apropie de el.

When Aaron and all the children of Israel saw Moses, behold, the skin of his face shone; and they were afraid to come near him.

31 D ar Moise i-a chemat; Aaron şi conducătorii adunării s-au întors la el şi el le-a vorbit.

Moses called to them, and Aaron and all the rulers of the congregation returned to him; and Moses spoke to them.

32 D upă aceea, toţi israeliţii s­au apropiat şi el le-a dat toate poruncile pe care le primise de la Domnul pe muntele Sinai.

Afterward all the children of Israel came near, and he gave them all the commandments that Yahweh had spoken with him on Mount Sinai.

33 C ând Moise a terminat de vorbit cu ei, şi-a aşezat un văl pe faţă.

When Moses was done speaking with them, he put a veil on his face.

34 O ri de câte ori mergea Moise înaintea Domnului ca să-I vorbească, îşi lua vălul de pe faţă până când ieşea; iar când ieşea, le spunea israeliţilor ce i s-a poruncit.

But when Moses went in before Yahweh to speak with him, he took the veil off, until he came out; and he came out, and spoke to the children of Israel that which he was commanded.

35 I sraeliţii vedeau că pielea feţei lui Moise strălucea. Şi Moise îşi punea din nou vălul pe faţă, până când intra să vorbească cu Domnul.

The children of Israel saw Moses’ face, that the skin of Moses’ face shone: and Moses put the veil on his face again, until he went in to speak with him.