1 D omnul i-a zis lui Moise: „Taie două table de piatră asemeni celor dintâi, căci Eu voi scrie pe ele cuvintele care erau pe cele dintâi, pe care tu le-ai spart.

And Jehovah said unto Moses, Hew thee two tables of stone like unto the first: and I will write upon the tables the words that were on the first tables, which thou brakest.

2 F ii gata dis-de-dimineaţă, suie­te pe muntele Sinai şi înfăţişează-te înaintea Mea, acolo pe vârful muntelui.

And be ready by the morning, and come up in the morning unto mount Sinai, and present thyself there to me on the top of the mount.

3 S ă nu vină nimeni cu tine şi să nu fie nimeni pe tot muntele; să nu laşi turmele sau cirezile să pască pe lângă munte.“

And no man shall come up with thee; neither let any man be seen throughout all the mount; neither let the flocks nor herds feed before that mount.

4 M oise a tăiat două table de piatră asemeni celor dintâi şi s-a urcat pe muntele Sinai dis-de-dimineaţă, aşa cum i-a poruncit Domnul, luând cele două table de piatră în mână.

And he hewed two tables of stone like unto the first; and Moses rose up early in the morning, and went up unto mount Sinai, as Jehovah had commanded him, and took in his hand two tables of stone.

5 D omnul S-a coborât într-un nor, a stat cu el acolo şi a proclamat Numele de „ Domnul “.

And Jehovah descended in the cloud, and stood with him there, and proclaimed the name of Jehovah.

6 D omnul a trecut prin faţa lui şi a strigat: „ Domnul, Domnul Dumnezeu, este milostiv şi îndurător, încet la mânie şi plin de dragoste şi credincioşie.

And Jehovah passed by before him, and proclaimed, Jehovah, Jehovah, a God merciful and gracious, slow to anger, and abundant in lovingkindness and truth,

7 E l Îşi păstrează îndurarea faţă de mii de generaţii, iertând nelegiuirea, răzvrătirea şi păcatul, dar nu lasă nepedepsit pe cel vinovat, ci pedepseşte nelegiuirea părinţilor în copii şi în copiii copiilor lor până la a treia şi a patra generaţie.“

keeping lovingkindness for thousands, forgiving iniquity and transgression and sin; and that will by no means clear the guilty, visiting the iniquity of the fathers upon the children, and upon the children's children, upon the third and upon the fourth generation.

8 M oise şi-a plecat repede capul la pământ şi s-a închinat.

And Moses made haste, and bowed his head toward the earth, and worshipped.

9 A poi a zis: – Stăpâne, dacă am găsit bunăvoinţă la Tine, Te rog să mergi Tu, Stăpâne, cu noi. Într-adevăr, poporul acesta este un popor încăpăţânat, dar iartă-ne nelegiuirea şi păcatul şi ia-ne ca moştenire.

And he said, If now I have found favor in thy sight, O Lord, let the Lord, I pray thee, go in the midst of us; for it is a stiffnecked people; and pardon our iniquity and our sin, and take us for thine inheritance.

10 D umnezeu i-a răspuns: – Iată, Eu închei un legământ. Voi face minuni în faţa întregului tău popor, aşa cum nu au mai fost făcute în nici o ţară de pe faţa pământului; tot poporul care este în jurul tău va vedea lucrarea Domnului, căci prin tine voi face lucruri înspăimântătoare.

And he said, Behold, I make a covenant: before all thy people I will do marvels, such as have not been wrought in all the earth, nor in any nation; and all the people among which thou art shall see the work of Jehovah; for it is a terrible thing that I do with thee.

11 I a seama la ceea ce-ţi poruncesc azi. Voi izgoni dinaintea ta pe amoriţi, pe canaaniţi, pe hitiţi, pe periziţi, pe hiviţi şi pe iebusiţi.

Observe thou that which I command thee this day: behold, I drive out before thee the Amorite, and the Canaanite, and the Hittite, and the Perizzite, and the Hivite, and the Jebusite.

12 S ă nu închei legământ cu locuitorii ţării unde vei merge, ca să nu fie o cursă pentru tine.

Take heed to thyself, lest thou make a covenant with the inhabitants of the land whither thou goest, lest it be for a snare in the midst of thee:

13 D impotrivă, să le dărâmi altarele, să le zdrobeşti stâlpii sacri şi să le tai aşerele,

but ye shall break down their altars, and dash in pieces their pillars, and ye shall cut down their Asherim;

14 p entru ca tu să nu te închini nici unui alt dumnezeu, căci Domnul, al Cărui Nume este Gelos, este un Dumnezeu gelos.

for thou shalt worship no other god: for Jehovah, whose name is Jealous, is a jealous God:

15 S ă nu închei legământ cu locuitorii ţării ca nu cumva, atunci când se vor prostitua înaintea zeilor lor şi le vor aduce jertfe, să te cheme şi pe tine ca să mănânci din jertfele lor.

lest thou make a covenant with the inhabitants of the land, and they play the harlot after their gods, and sacrifice unto their gods, and one call thee and thou eat of his sacrifice;

16 S ă nu iei soţii dintre fiicele lor pentru fiii tăi, ca nu cumva fiicele lor, prostituându-se înaintea zeilor lor, să-i târască şi pe fiii tăi să se prostitueze înaintea acestor zei.

and thou take of their daughters unto thy sons, and their daughters play the harlot after their gods, and make thy sons play the harlot after their gods.

17 S ă nu-ţi faci dumnezei turnaţi.

Thou shalt make thee no molten gods.

18 S ă ţii Sărbătoarea Azimelor. Şapte zile să mănânci azime, aşa cum ţi-am poruncit, la timpul hotărât, în luna Abib, pentru că în luna Abib ai ieşit din Egipt.

The feast of unleavened bread shalt thou keep. Seven days thou shalt eat unleavened bread, as I commanded thee, at the time appointed in the month Abib; for in the month Abib thou camest out from Egypt.

19 P rimul rod al fiecărui pântec este al Meu. Fiecare mascul din turmele tale, întâii născuţi ai vacilor şi ai oilor, sunt ai Mei.

All that openeth the womb is mine; and all thy cattle that is male, the firstlings of cow and sheep.

20 Î ntâiul născut al măgăriţei să-l răscumperi cu un miel, iar dacă nu-l vei răscumpăra, să-i frângi gâtul. Să răscumperi pe toţi întâii născuţi ai fiilor tăi. Nimeni să nu vină înaintea Mea cu mâinile goale.

And the firstling of an ass thou shalt redeem with a lamb: and if thou wilt not redeem it, then thou shalt break its neck. All the first-born of thy sons thou shalt redeem. And none shall appear before me empty.

21 S ă lucrezi şase zile, iar în a şaptea zi să te odihneşti; chiar şi în perioada aratului şi a secerişului să te odihneşti.

Six days thou shalt work, but on the seventh day thou shalt rest: in plowing time and in harvest thou shalt rest.

22 S ă ţii Sărbătoarea Săptămânilor, a primelor roade din secerişul grâului, precum şi Sărbătoarea Culesului la sfârşitul anului.

And thou shalt observe the feast of weeks, even of the first-fruits of wheat harvest, and the feast of ingathering at the year's end.

23 D e trei ori pe an toţi bărbaţii să se înfăţişeze înaintea Stăpânului Domn, Dumnezeul lui Israel.

Three times in the year shall all thy males appear before the Lord Jehovah, the God of Israel.

24 E u voi izgoni neamuri dinaintea ta şi îţi voi lărgi hotarele; şi nimeni nu îţi va pofti ţara când te vei duce să te înfăţişezi înaintea Domnului, Dumnezeul tău, de trei ori pe an.

For I will cast out nations before thee, and enlarge thy borders: neither shall any man desire thy land, when thou goest up to appear before Jehovah thy God three times in the year.

25 S ă nu aduci sângele jertfei Mele împreună cu pâine dospită, iar jertfa de la Sărbătoarea Paştelui să nu rămână până dimineaţa.

Thou shalt not offer the blood of my sacrifice with leavened bread; neither shall the sacrifice of the feast of the passover be left unto the morning.

26 P rimele roade ale pământului să le aduci în Casa Domnului, Dumnezeul tău. Să nu fierbi iedul în laptele mamei sale.

The first of the first-fruits of thy ground thou shalt bring unto the house of Jehovah thy God. Thou shalt not boil a kid in its mother's milk.

27 – Scrie aceste cuvinte, căci pe temeiul lor am încheiat legământ cu tine şi cu Israel, i-a mai spus Domnul lui Moise.

And Jehovah said unto Moses, Write thou these words: for after the tenor of these words I have made a covenant with thee and with Israel.

28 M oise a stat cu Domnul patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, timp în care n-a mâncat deloc pâine şi n-a băut deloc apă. El a scris pe table cuvintele legământului, Cele Zece Porunci. Strălucirea feţei lui Moise

And he was there with Jehovah forty days and forty nights; he did neither eat bread, nor drink water. And he wrote upon the tables the words of the covenant, the ten commandments.

29 M oise s-a coborât de pe muntele Sinai. A coborât de pe munte cu cele două table ale Mărturiei în mână şi nu ştia că pielea feţei sale strălucea pentru că vorbise cu Domnul.

And it came to pass, when Moses came down from mount Sinai with the two tables of the testimony in Moses' hand, when he came down from the mount, that Moses knew not that the skin of his face shone by reason of his speaking with him.

30 C ând Aaron şi toţi israeliţii au văzut cum strălucea pielea feţei lui Moise, s­au temut să se apropie de el.

And when Aaron and all the children of Israel saw Moses, behold, the skin of his face shone; and they were afraid to come nigh him.

31 D ar Moise i-a chemat; Aaron şi conducătorii adunării s-au întors la el şi el le-a vorbit.

And Moses called unto them; and Aaron and all the rulers of the congregation returned unto him: and Moses spake to them.

32 D upă aceea, toţi israeliţii s­au apropiat şi el le-a dat toate poruncile pe care le primise de la Domnul pe muntele Sinai.

And afterward all the children of Israel came nigh: and he gave them in commandment all that Jehovah had spoken with him in mount Sinai.

33 C ând Moise a terminat de vorbit cu ei, şi-a aşezat un văl pe faţă.

And when Moses had done speaking with them, he put a veil on his face.

34 O ri de câte ori mergea Moise înaintea Domnului ca să-I vorbească, îşi lua vălul de pe faţă până când ieşea; iar când ieşea, le spunea israeliţilor ce i s-a poruncit.

But when Moses went in before Jehovah to speak with him, he took the veil off, until he came out; and he came out, and spake unto the children of Israel that which he was commanded.

35 I sraeliţii vedeau că pielea feţei lui Moise strălucea. Şi Moise îşi punea din nou vălul pe faţă, până când intra să vorbească cu Domnul.

And the children of Israel saw the face of Moses, that the skin of Moses' face shone: and Moses put the veil upon his face again, until he went in to speak with him.