1 D omnul i-a zis lui Moise: „Taie două table de piatră asemeni celor dintâi, căci Eu voi scrie pe ele cuvintele care erau pe cele dintâi, pe care tu le-ai spart.

The Lord said to Moses, Cut two tables of stone like the first, and I will write upon these tables the words that were on the first tables, which you broke.

2 F ii gata dis-de-dimineaţă, suie­te pe muntele Sinai şi înfăţişează-te înaintea Mea, acolo pe vârful muntelui.

Be ready and come up in the morning to Mount Sinai, and present yourself there to Me on the top of the mountain.

3 S ă nu vină nimeni cu tine şi să nu fie nimeni pe tot muntele; să nu laşi turmele sau cirezile să pască pe lângă munte.“

And no man shall come up with you, neither let any man be seen throughout all the mountain; neither let flocks or herds feed before that mountain.

4 M oise a tăiat două table de piatră asemeni celor dintâi şi s-a urcat pe muntele Sinai dis-de-dimineaţă, aşa cum i-a poruncit Domnul, luând cele două table de piatră în mână.

So Moses cut two tables of stone like the first, and he rose up early in the morning and went up on Mount Sinai, as the Lord had commanded him, and took in his hand two tables of stone.

5 D omnul S-a coborât într-un nor, a stat cu el acolo şi a proclamat Numele de „ Domnul “.

And the Lord descended in the cloud and stood with him there and proclaimed the name of the Lord.

6 D omnul a trecut prin faţa lui şi a strigat: „ Domnul, Domnul Dumnezeu, este milostiv şi îndurător, încet la mânie şi plin de dragoste şi credincioşie.

And the Lord passed by before him, and proclaimed, The Lord! the Lord! a God merciful and gracious, slow to anger, and abundant in loving-kindness and truth,

7 E l Îşi păstrează îndurarea faţă de mii de generaţii, iertând nelegiuirea, răzvrătirea şi păcatul, dar nu lasă nepedepsit pe cel vinovat, ci pedepseşte nelegiuirea părinţilor în copii şi în copiii copiilor lor până la a treia şi a patra generaţie.“

Keeping mercy and loving-kindness for thousands, forgiving iniquity and transgression and sin, but Who will by no means clear the guilty, visiting the iniquity of the fathers upon the children and the children’s children, to the third and fourth generation.

8 M oise şi-a plecat repede capul la pământ şi s-a închinat.

And Moses made haste to bow his head toward the earth and worshiped.

9 A poi a zis: – Stăpâne, dacă am găsit bunăvoinţă la Tine, Te rog să mergi Tu, Stăpâne, cu noi. Într-adevăr, poporul acesta este un popor încăpăţânat, dar iartă-ne nelegiuirea şi păcatul şi ia-ne ca moştenire.

And he said, If now I have found favor and loving-kindness in Your sight, O Lord, let the Lord, I pray You, go in the midst of us, although it is a stiff-necked people, and pardon our iniquity and our sin, and take us for Your inheritance.

10 D umnezeu i-a răspuns: – Iată, Eu închei un legământ. Voi face minuni în faţa întregului tău popor, aşa cum nu au mai fost făcute în nici o ţară de pe faţa pământului; tot poporul care este în jurul tău va vedea lucrarea Domnului, căci prin tine voi face lucruri înspăimântătoare.

And the Lord said, Behold, I lay down a covenant. Before all your people I will do marvels (wonders, miracles) such as have not been wrought or created in all the earth or in any nation; and all the people among whom you are shall see the work of the Lord; for it is a terrible thing that I will do with you.

11 I a seama la ceea ce-ţi poruncesc azi. Voi izgoni dinaintea ta pe amoriţi, pe canaaniţi, pe hitiţi, pe periziţi, pe hiviţi şi pe iebusiţi.

Observe what I command you this day. Behold, I drive out before you the Amorite, Canaanite, Hittite, Perizzite, Hivite, and Jebusite.

12 S ă nu închei legământ cu locuitorii ţării unde vei merge, ca să nu fie o cursă pentru tine.

Take heed to yourself, lest you make a covenant or mutual agreement with the inhabitants of the land to which you go, lest it become a snare in the midst of you.

13 D impotrivă, să le dărâmi altarele, să le zdrobeşti stâlpii sacri şi să le tai aşerele,

But you shall destroy their altars, dash in pieces their pillars (obelisks, images), and cut down their Asherim;

14 p entru ca tu să nu te închini nici unui alt dumnezeu, căci Domnul, al Cărui Nume este Gelos, este un Dumnezeu gelos.

For you shall worship no other god; for the Lord, Whose name is Jealous, is a jealous (impassioned) God,

15 S ă nu închei legământ cu locuitorii ţării ca nu cumva, atunci când se vor prostitua înaintea zeilor lor şi le vor aduce jertfe, să te cheme şi pe tine ca să mănânci din jertfele lor.

Lest you make a covenant with the inhabitants of the land, and when they play the harlot after their gods and sacrifice to their gods and one invites you, you eat of his food sacrificed to idols,

16 S ă nu iei soţii dintre fiicele lor pentru fiii tăi, ca nu cumva fiicele lor, prostituându-se înaintea zeilor lor, să-i târască şi pe fiii tăi să se prostitueze înaintea acestor zei.

And you take of their daughters for your sons, and their daughters play the harlot after their gods and make your sons play the harlot after their gods.

17 S ă nu-ţi faci dumnezei turnaţi.

You shall make for yourselves no molten gods.

18 S ă ţii Sărbătoarea Azimelor. Şapte zile să mănânci azime, aşa cum ţi-am poruncit, la timpul hotărât, în luna Abib, pentru că în luna Abib ai ieşit din Egipt.

The Feast of Unleavened Bread you shall keep. Seven days you shall eat unleavened bread, as I commanded you, in the time of the month of Abib; for in the month of Abib you came out of Egypt.

19 P rimul rod al fiecărui pântec este al Meu. Fiecare mascul din turmele tale, întâii născuţi ai vacilor şi ai oilor, sunt ai Mei.

All the males that first open the womb among your livestock are Mine, whether ox or sheep.

20 Î ntâiul născut al măgăriţei să-l răscumperi cu un miel, iar dacă nu-l vei răscumpăra, să-i frângi gâtul. Să răscumperi pe toţi întâii născuţi ai fiilor tăi. Nimeni să nu vină înaintea Mea cu mâinile goale.

But the firstling of a donkey you shall redeem with a lamb or kid, and if you do not redeem it, then you shall break its neck. All the firstborn of your sons you shall redeem. And none of you shall appear before Me empty-handed.

21 S ă lucrezi şase zile, iar în a şaptea zi să te odihneşti; chiar şi în perioada aratului şi a secerişului să te odihneşti.

Six days you shall work, but on the seventh day you shall rest; even in plowing time and in harvest you shall rest.

22 S ă ţii Sărbătoarea Săptămânilor, a primelor roade din secerişul grâului, precum şi Sărbătoarea Culesului la sfârşitul anului.

You shall observe the Feast of Weeks, the firstfruits of the wheat harvest, and the Feast of Ingathering at the year’s end.

23 D e trei ori pe an toţi bărbaţii să se înfăţişeze înaintea Stăpânului Domn, Dumnezeul lui Israel.

Three times in the year shall all your males appear before the Lord God, the God of Israel.

24 E u voi izgoni neamuri dinaintea ta şi îţi voi lărgi hotarele; şi nimeni nu îţi va pofti ţara când te vei duce să te înfăţişezi înaintea Domnului, Dumnezeul tău, de trei ori pe an.

For I will cast out the nations before you and enlarge your borders; neither shall any man desire your land when you go up to appear before the Lord your God three times in the year.

25 S ă nu aduci sângele jertfei Mele împreună cu pâine dospită, iar jertfa de la Sărbătoarea Paştelui să nu rămână până dimineaţa.

You shall not offer the blood of My sacrifice with leaven; neither shall the sacrifice of the Feast of the Passover be left until morning.

26 P rimele roade ale pământului să le aduci în Casa Domnului, Dumnezeul tău. Să nu fierbi iedul în laptele mamei sale.

The first of the firstfruits of your ground you shall bring to the house of the Lord your God. You shall not boil a kid in his mother’s milk.

27 – Scrie aceste cuvinte, căci pe temeiul lor am încheiat legământ cu tine şi cu Israel, i-a mai spus Domnul lui Moise.

And the Lord said to Moses, Write these words, for after the purpose and character of these words I have made a covenant with you and with Israel.

28 M oise a stat cu Domnul patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, timp în care n-a mâncat deloc pâine şi n-a băut deloc apă. El a scris pe table cuvintele legământului, Cele Zece Porunci. Strălucirea feţei lui Moise

Moses was there with the Lord forty days and forty nights; he ate no bread and drank no water. And he wrote upon the tables the words of the covenant, the Ten Commandments.

29 M oise s-a coborât de pe muntele Sinai. A coborât de pe munte cu cele două table ale Mărturiei în mână şi nu ştia că pielea feţei sale strălucea pentru că vorbise cu Domnul.

When Moses came down from Mount Sinai with the two tables of the Testimony in his hand, he did not know that the skin of his face shone and sent forth beams by reason of his speaking with the Lord.

30 C ând Aaron şi toţi israeliţii au văzut cum strălucea pielea feţei lui Moise, s­au temut să se apropie de el.

When Aaron and all the Israelites saw Moses, behold, the skin of his face shone, and they feared to come near him.

31 D ar Moise i-a chemat; Aaron şi conducătorii adunării s-au întors la el şi el le-a vorbit.

But Moses called to them; and Aaron and all the leaders of the congregation returned to him, and talked with them.

32 D upă aceea, toţi israeliţii s­au apropiat şi el le-a dat toate poruncile pe care le primise de la Domnul pe muntele Sinai.

Afterward all the Israelites came near, and he gave them in commandment all the Lord had said to him in Mount Sinai.

33 C ând Moise a terminat de vorbit cu ei, şi-a aşezat un văl pe faţă.

And when Moses had finished speaking with them, he put a veil on his face.

34 O ri de câte ori mergea Moise înaintea Domnului ca să-I vorbească, îşi lua vălul de pe faţă până când ieşea; iar când ieşea, le spunea israeliţilor ce i s-a poruncit.

But when Moses went in before the Lord to speak with Him, he took the veil off until he came out. And he came out and told the Israelites what he was commanded.

35 I sraeliţii vedeau că pielea feţei lui Moise strălucea. Şi Moise îşi punea din nou vălul pe faţă, până când intra să vorbească cu Domnul.

The Israelites saw the face of Moses, how the skin of it shone; and Moses put the veil on his face again until he went in to speak with God.