1 A poi a plecat de acolo şi a venit în regiunea Iudeii (şi) dincolo de Iordan. Mulţimile s-au adunat din nou în jurul Lui, iar El, după cum Îi era obiceiul, a început iarăşi să-i înveţe.

And left there and went to the region of Judea and beyond the Jordan; and crowds gathered around Him again, and as was His custom, He began to teach them again.

2 N işte farisei au venit la El ca să-L pună la încercare şi L-au întrebat: – Are voie un bărbat să divorţeze de soţia lui?

And some Pharisees came up, and, in order to test Him and try to find a weakness in Him, asked, Is it lawful for a man to dismiss and repudiate and divorce his wife?

3 I sus i-a întrebat: – Ce v-a poruncit Moise?

He answered them, What did Moses command you?

4 E i I-au răspuns: – Moise a dat voie ca bărbatul să-i scrie soţiei o carte de despărţire şi s-o lase să plece.

They replied, Moses allowed a man to write a bill of divorce and to put her away.

5 D ar Isus le-a zis: – Din cauza inimilor voastre împietrite v-a scris el această poruncă,

But Jesus said to them, Because of your hardness of heart '> your condition of insensibility to the call of God] he wrote you this precept in your Law.

6 î nsă la începutul creaţiei Dumnezeu „i-a făcut bărbat şi femeie“.

But from the beginning of creation God made them male and female.

7 „ De aceea bărbatul îşi va lăsa tatăl şi mama (şi se va uni cu soţia lui),

For this reason a man shall leave his father and his mother and be joined to his wife and cleave closely to her permanently,

8 i ar cei doi vor deveni un singur trup.“ Aşa că nu mai sunt doi, ci sunt un singur trup!

And the two shall become one flesh, so that they are no longer two, but one flesh.

9 D eci, ceea ce Dumnezeu a unit, omul să nu despartă!

What therefore God has united (joined together), let not man separate or divide.

10 Î n casă, ucenicii L-au întrebat cu privire la aceasta.

And indoors the disciples questioned Him again about this subject.

11 E l le-a zis: „Oricine divorţează de soţia lui şi se căsătoreşte cu altcineva, comite adulter împotriva ei.

And He said to them, Whoever dismisses (repudiates and divorces) his wife and marries another commits adultery against her;

12 Ş i dacă o soţie divorţează de bărbatul ei şi se căsătoreşte cu altcineva, comite adulter.“ Isus şi copilaşii

And if a woman dismisses (repudiates and divorces) her husband and marries another, she commits adultery.

13 I -au adus nişte copilaşi, ca să se atingă de ei, dar ucenicii i-au mustrat pe cei care i-au adus.

And they kept bringing young children to Him that He might touch them, and the disciples were reproving them.

14 I sus însă, când a văzut acest lucru, s-a indignat şi le-a zis: „Lăsaţi copilaşii să vină la Mine şi nu-i opriţi, pentru că Împărăţia lui Dumnezeu este a celor ca ei!

But when Jesus saw, He was indignant and pained and said to them, Allow the children to come to Me—do not forbid or prevent or hinder them—for to such belongs the kingdom of God.

15 A devărat vă spun că oricine nu primeşte Împărăţia lui Dumnezeu ca un copilaş, cu nici un chip nu va intra în ea!“

Truly I tell you, whoever does not receive and accept and welcome the kingdom of God like a little child positively shall not enter it at all.

16 A poi i-a luat în braţe şi i-a binecuvântat punându-Şi mâinile peste ei. Isus şi tânărul bogat

And He took them '> one by one] in His arms and '> fervently invoked a] blessing, placing His hands upon them.

17 C hiar când pornea la drum, a alergat la El un om care a îngenuncheat înaintea Lui şi L-a întrebat: – Bunule Învăţător, ce să fac ca să moştenesc viaţă veşnică?

And as He was setting out on His journey, a man ran up and knelt before Him and asked Him, Teacher, '> essentially and perfectly morally] good, what must I do to inherit eternal life '> to partake of eternal salvation in the Messiah’s kingdom]?

18 I sus i-a răspuns: – De ce Mă numeşti „bun“? Nimeni nu este bun decât Unul: Dumnezeu.

And Jesus said to him, Why do you call Me '> essentially and perfectly morally] good? There is no one '> essentially and perfectly morally] good—except God alone.

19 C unoşti poruncile: „Să nu ucizi“, „Să nu comiţi adulter“, „Să nu furi“, „Să nu depui mărturie falsă“, „Să nu înşeli“, „Cinsteşte-l pe tatăl tău şi pe mama ta.“

You know the commandments: Do not kill, do not commit adultery, do not steal, do not bear false witness, do not defraud, honor your father and mother.

20 E l I-a spus: – Învăţătorule, pe toate acestea le-am împlinit încă din tinereţea mea.

And he replied to Him, Teacher, I have carefully guarded and observed all these and taken care not to violate them from my boyhood.

21 P rivindu-l, Isus l-a iubit şi i-a zis: – Îţi lipseşte un singur lucru: du-te, vinde tot ce ai şi dă săracilor, şi vei avea astfel o comoară în cer. Apoi vino, urmează-Mă!

And Jesus, looking upon him, loved him, and He said to him, You lack one thing; go and sell all you have and give to the poor, and you will have treasure in heaven; and come accompany Me '> walking the same road that I walk].

22 M âhnit de aceste cuvinte, a plecat întristat, pentru că avea multe posesiuni.

At that saying the man’s countenance fell and was gloomy, and he went away grieved and sorrowing, for he was holding great possessions.

23 I sus a privit în jur şi le-a zis ucenicilor Săi: – Cât de greu va fi pentru cei bogaţi să intre în Împărăţia lui Dumnezeu!

And Jesus looked around and said to His disciples, With what difficulty will those who possess wealth and keep on holding it enter the kingdom of God!

24 U cenicii au rămas uimiţi de cuvintele Lui. Isus le-a zis iarăşi: – Copii, cât de greu este (pentru cei ce se încred în bogăţii) să intre în Împărăţia lui Dumnezeu!

And the disciples were amazed and bewildered and perplexed at His words. But Jesus said to them again, Children, how hard it is for those who trust (place their confidence, their sense of safety) in riches to enter the kingdom of God!

25 E ste mai uşor să treacă o cămilă prin urechea acului, decât să intre un om bogat în Împărăţia lui Dumnezeu.

It is easier for a camel to go through the eye of a needle than for a rich man to enter the kingdom of God.

26 E i au rămas foarte uimiţi şi se întrebau între ei: „Atunci cine poate fi mântuit?“

And they were shocked and exceedingly astonished, and said to Him and to one another, Then who can be saved?

27 I sus i-a privit şi a zis: – Este imposibil pentru oameni, dar nu şi pentru Dumnezeu, căci pentru Dumnezeu toate lucrurile sunt posibile.

Jesus glanced around at them and said, With men impossible, but not with God; for all things are possible with God.

28 P etru a început să-I zică: – Iată, noi am lăsat totul şi Te-am urmat.

Peter started to say to Him, Behold, we have yielded up and abandoned everything '> joined You as Your disciples, siding with Your party] and accompanied You '> walking the same road that You walk].

29 I sus a răspuns: – Adevărat vă spun că nu este nimeni care să-şi fi lăsat casă, sau fraţi, sau surori, sau mamă, sau tată, sau copii sau ogorul de dragul Meu şi de dragul Evangheliei

Jesus said, Truly I tell you, there is no one who has given up and left house or brothers or sisters or mother or father or children or lands for My sake and for the Gospel’s

30 ş i care să nu primească de o sută de ori mai mult acum, în vremea aceasta, case, fraţi, surori, mame, copii şi ogoare, împreună cu persecuţii, iar în veacul care vine – viaţă veşnică.

Who will not receive a hundred times as much now in this time—houses and brothers and sisters and mothers and children and lands, with persecutions—and in the age to come, eternal life.

31 D ar mulţi din cei dintâi vor fi cei din urmă, iar cei din urmă vor fi cei dintâi. Isus vorbeşte din nou despre moartea şi învierea Sa

But many first will be last, and many last will be first.

32 E i erau pe drum şi se îndreptau spre Ierusalim. Isus mergea înaintea lor. Ucenicii erau neliniştiţi, iar cei care-L urmau erau speriaţi. Isus i-a luat din nou deoparte pe cei doisprezece şi a început să le vorbească despre ce urma să I se întâmple:

They were on the way going up to Jerusalem, and Jesus was walking on in front of them; and they were bewildered and perplexed and greatly astonished, and those following were seized with alarm and were afraid. And He took the Twelve again and began to tell them what was about to happen to Him,

33 „ Iată că ne suim spre Ierusalim şi Fiul Omului va fi dat pe mâna conducătorilor preoţilor şi a cărturarilor. Ei Îl vor condamna la moarte şi-L vor da pe mâna neamurilor,

Behold, we are going up to Jerusalem, and the Son of Man will be turned over to the chief priests and the scribes; and they will condemn and sentence Him to death and turn Him over to the Gentiles.

34 c are Îl vor batjocori, Îl vor scuipa, Îl vor biciui şi-L vor omorî. Dar după trei zile va învia.“ Cererea fiilor lui Zebedei

And they will mock Him and spit on Him, and whip Him and put Him to death; but after three days He will rise again '> from death].

35 I acov şi Ioan, fiii lui Zebedei, au venit la El şi I-au zis: – Învăţătorule, vrem să faci pentru noi orice-Ţi vom cere.

And James and John, the sons of Zebedee, approached Him and said to Him, Teacher, we desire You to do for us whatever we ask of You.

36 I sus i-a întrebat: – Ce vreţi să fac pentru voi?

And He replied to them, What do you desire Me to do for you?

37 E i I-au răspuns: – Dă-ne voie să şedem unul la dreapta şi altul la stânga Ta, în slava Ta.

And they said to Him, Grant that we may sit, one at Your right hand and one at left hand, in Your glory (Your majesty and splendor).

38 I sus le-a zis: – Nu ştiţi ce cereţi. Puteţi voi să beţi paharul pe care îl beau Eu sau să fiţi botezaţi cu botezul cu care sunt botezat Eu ?

But Jesus said to them, You do not know what you are asking. Are you able to drink the cup that I drink or be baptized with the baptism with which I am baptized?

39 – Putem! au răspuns ei. Isus le-a zis: – Veţi bea paharul pe care-l voi bea Eu şi veţi fi botezaţi cu botezul cu care sunt botezat Eu,

And they replied to Him, We are able. And Jesus told them, The cup that I drink you will drink, and you will be baptized with the baptism with which I am baptized,

40 d ar dreptul de a sta la dreapta sau la stânga Mea nu ţine de Mine să-l dau, ci este pentru aceia cărora le-a fost pregătit.

But to sit at My right hand or at My left hand is not Mine to give; but for whom it is ordained and prepared.

41 C eilalţi zece, când au auzit, au început să fie indignaţi de Iacov şi Ioan.

And when the other ten heard it, they began to be indignant with James and John.

42 I sus i-a chemat la El şi le-a zis: „Ştiţi că cei care sunt consideraţi domnitorii neamurilor fac pe stăpânii cu ele, iar mai marii lor se poartă cu tiranie cu ele.

But Jesus called them to and said to them, You know that those who are recognized as governing and are supposed to rule the Gentiles (the nations) lord it over them, and their great men exercise authority and dominion over them.

43 Î ntre voi să nu fie aşa! Ci oricine vrea să fie mai mare între voi trebuie să devină slujitorul vostru,

But this is not to be so among you; instead, whoever desires to be great among you must be your servant,

44 i ar cel ce vrea să fie primul între voi trebuie să devină sclavul tuturor.

And whoever wishes to be most important and first in rank among you must be slave of all.

45 C ăci Fiul Omului n-a venit ca să fie slujit, ci ca să slujească şi să-Şi dea viaţa ca răscumpărare pentru mulţi.“ Vindecarea orbului Bartimeu

For even the Son of Man came not to have service rendered to Him, but to serve, and to give His life as a ransom for ( instead of) many.

46 A u ajuns în Ierihon. Când a ieşit Isus din Ierihon, împreună cu ucenicii Lui şi cu o mulţime destul de mare de oameni, un cerşetor orb, pe nume Bartimeu, fiul lui Timeu, şedea lângă drum.

Then they came to Jericho. And as He was leaving Jericho with His disciples and a great crowd, Bartimaeus, a blind beggar, a son of Timaeus, was sitting by the roadside.

47 C ând a auzit el că trece Isus din Nazaret, a început să strige: – Fiul lui David, Isuse, ai milă de mine!

And when he heard that it was Jesus of Nazareth, he began to shout, saying, Jesus, Son of David, have pity and mercy on me '> now]!

48 M ulţi îl mustrau spunându -i să tacă, dar el striga şi mai tare: – Fiul lui David, ai milă de mine!

And many severely censured and reproved him, telling him to keep still, but he kept on shouting out all the more, You Son of David, have pity and mercy on me!

49 I sus S-a oprit şi a zis: „Chemaţi-l!“ Ei l-au chemat pe orb şi i-au zis: „Îndrăzneşte! Ridică-te, căci te cheamă!“

And Jesus stopped and said, Call him. And they called the blind man, telling him, Take courage! Get up! He is calling you.

50 E l şi-a aruncat haina, a sărit în picioare şi a venit la Isus.

And throwing off his outer garment, he leaped up and came to Jesus.

51 I sus l-a întrebat: – Ce vrei să fac pentru tine? El I-a răspuns: – Rabbuni, să-mi recapăt vederea!

And Jesus said to him, What do you want Me to do for you? And the blind man said to Him, Master, let me receive my sight.

52 I sus i-a zis: – Du-te, credinţa ta te-a vindecat! Imediat el şi-a recăpătat vederea şi L-a urmat pe Isus pe drum.

And Jesus said to him, Go your way; your faith has healed you. And at once he received his sight and accompanied Jesus on the road.