1 I ată ce s-a întâmplat pe vremea lui Ahaşveroş, – acel Ahaşveroş care domnea din India până în Cuş, peste o sută douăzeci şi şapte de provincii –,

It was in the days of Ahasuerus, the Ahasuerus who reigned from India to Ethiopia over 127 provinces.

2 î n perioada în care împăratul Ahaşveroş stătea pe scaunul lui de domnie din citadela Susei.

In those days when King Ahasuerus sat on his royal throne which was in Shushan or Susa in the palace or castle,

3 Î n al treilea an al domniei sale, Ahaşveroş a dat un ospăţ în cinstea tuturor demnitarilor şi a slujitorilor săi. Comandanţii oştirii Persiei şi ai Mediei, nobilii şi conducătorii provinciilor se aflau cu toţii acolo, înaintea împăratului.

In the third year of his reign he made a feast for all his princes and his courtiers. The chief officers of the Persian and Median army and the nobles and governors of the provinces were there before him

4 T imp de mai multe zile, mai precis timp de o sută optzeci de zile, împăratul le-a arătat strălucita bogăţie a împărăţiei sale şi nepreţuita glorie a măreţiei sale.

While he showed the riches of his glorious kingdom and the splendor and excellence of his majesty for many days, even 180 days.

5 C ând zilele acestea s-au încheiat, împăratul a pregătit întregului popor care se afla în citadela Susei, celor mari şi celor mici deopotrivă, un ospăţ de şapte zile, în curtea grădinii palatului împărătesc.

And when these days were completed, the king made a feast for all the people present in Shushan the capital, both great and small, a seven-day feast in the court of the garden of the king’s palace.

6 C ovoare de bumbac, colorate în alb şi violet, erau prinse cu funii din in subţire şi din purpură de nişte verigi de argint, pe stâlpi de marmură. Paturi de aur şi de argint stăteau pe un paviment de porfir, de marmură, de sidef şi de piatră neagră.

There were hangings of fine white cloth, of green and of blue, fastened with cords of fine linen and purple to silver rings or rods and marble pillars. The couches of gold and silver rested on a pavement of porphyry, white marble, mother-of-pearl, and colored stones.

7 B ăuturile se serveau din vase de aur, fiecare vas fiind diferit de celălalt. Vinul împărătesc se găsea din belşug, mulţumită dărniciei împăratului.

Drinks were served in different kinds of golden goblets, and there was royal wine in abundance, according to the liberality of the king.

8 B ăutura era oferită în urma unui decret imperial, fără oprelişti, căci împăratul ordonase tuturor mai marilor de la palat să facă pe plac fiecărui oaspete.

And drinking was according to the law; no one was compelled to drink, for the king had directed all the officials of his palace to serve only as each guest desired.

9 Î mpărăteasa Vaşti a dat şi ea un ospăţ femeilor în palatul imperial al împăratului Ahaşveroş.

Also Queen Vashti gave a banquet for the women in the royal house which belonged to King Ahasuerus.

10 Î n ziua a şaptea, în timp ce inima îi era veselă din pricina vinului, împăratul le-a poruncit lui Mehuman, lui Bizta, lui Harbona, lui Bigta, lui Abagta, lui Zetar şi lui Carcas, cei şapte eunuci care slujeau înaintea împăratului Ahaşveroş,

On the seventh day, when the king’s heart was merry with wine, he commanded Mehuman, Biztha, Harbona, Bigtha, Abagtha, Zethar, and Carkas, the seven eunuchs who ministered to King Ahasuerus as attendants,

11 s ă o aducă înaintea împăratului pe împărăteasa Vaşti, purtând coroana împărătească, pentru ca popoarele şi demnitarii să-i vadă frumuseţea, căci ea era frumoasă la înfăţişare.

To bring Queen Vashti before the king, with her royal crown, to show the peoples and the princes her beauty, for she was fair to behold.

12 L a aflarea poruncii împăratului, trimisă prin eunuci, împărăteasa Vaşti a refuzat să vină, iar împăratul s-a mâniat foarte tare.

But Queen Vashti refused to come at the king’s command conveyed by the eunuchs. Therefore the king was enraged, and his anger burned within him.

13 A tunci împăratul a vorbit cu înţelepţii săi, cunoscători ai obiceiurilor vremii, căci aşa se obişnuia, şi anume ca împăratul să se sfătuiască cu toţi cei ce cunoşteau legea şi dreptatea.

Then the king spoke to the wise men who knew the times—for this was the king’s procedure toward all who were familiar with law and judgment—

14 Î n apropierea lui se aflau Karşena, Şetar, Admata, Tarşiş, Meres, Marsena şi Memucan, cei şapte demnitari ai Persiei şi ai Mediei, care vedeau faţa împăratului şi care aveau locul întâi în împărăţie.

Those next to him being Carshena, Shethar, Admatha, Tarshish, Meres, Marsena, and Memucan, the seven princes of Persia and Media who were in the king’s presence and held first place in the kingdom.

15 – Cum trebuie pedepsită, după lege, împărăteasa Vaşti, pentru că nu a împlinit porunca împăratului Ahaşveroş trimisă prin eunuci?

According to the law, what is to be done to Queen Vashti because she has not done the bidding of King Ahasuerus conveyed by the eunuchs?

16 M emucan a răspuns în prezenţa împăratului şi a demnitarilor astfel: – Nu numai faţă de împărat s-a purtat rău împărăteasa Vaşti, ci şi faţă de toţi demnitarii şi de toate popoarele din toate provinciile împăratului Ahaşveroş,

And Memucan answered before the king and the princes, Vashti the queen has not only done wrong to the king but also to all the princes and to all the peoples who are in all the provinces of King Ahasuerus.

17 p entru că fapta împărătesei se va răspândi la toate soţiile acestora, astfel că ele vor începe să-şi dispreţuiască soţii şi să zică: „Împăratul Ahaşveroş i-a zis împărătesei Vaşti să se înfăţişeze înaintea lui, dar ea nu a venit!“

For this deed of the queen will become known to all women, making their husbands contemptible in their eyes, since they will say, King Ahasuerus commanded Queen Vashti to be brought before him, but she did not come.

18 C ând vor fi auzit despre fapta împărătesei, soţiile nobililor Persiei şi ai Mediei vor vorbi şi ele la fel tuturor demnitarilor împăratului, iar lucrul acesta va da naştere la mult dispreţ şi neînţelegere.

This very day the ladies of Persia and Media who have heard of the queen’s behavior will be telling it to all the king’s princes. So contempt and wrath in plenty will arise.

19 D acă împăratul găseşte că este bine, să dea un decret imperial, care să fie înscris în legislaţia medo­persană pentru a nu fi încălcat, decret în care să se spună că Vaşti nu va mai putea intra niciodată în prezenţa împăratului Ahaşveroş, şi că demnitatea ei de împărăteasă va fi dată, de către împărat, alteia, mai vrednică decât ea.

If it pleases the king, let a royal command go forth from him and let it be written among the laws of the Persians and Medes, so that it may not be changed, that Vashti is to come no more before King Ahasuerus; and let the king give her royal position to another who is better than she.

20 D ecretul împăratului va fi auzit în tot imperiul său, cât este el de mare, şi astfel toate soţiile le vor da cinste soţilor lor, de la cel mai mare până la cel mai mic.

So when the king’s decree is made and proclaimed throughout all his kingdom, extensive as it is, all wives will give honor to their husbands, high and low.

21 S fatul a fost apreciat de împărat şi de demnitari, iar împăratul a făcut după sfatul lui Memucan.

This advice pleased the king and the princes, and the king did what Memucan proposed.

22 E l a trimis scrisori în toate provinciile supuse împăratului, fiecărei provincii în scrierea provinciei respective şi fiecărui popor în limba poporului respectiv, vestind că fiecare bărbat trebuie să fie stăpân în familia lui şi trebuie să vorbească limba propriului său popor.

He sent letters to all the royal provinces, to each in its own script and to every people in their own language, saying that every man should rule in his own house and speak there in the language of his own people.