1 A poi Dumnezeu a rostit toate aceste cuvinte:

Then God spoke all these words:

2 „ Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău, Care te-am scos din ţara Egiptului, din casa sclaviei.

I am the Lord your God, Who has brought you out of the land of Egypt, out of the house of bondage.

3 S ă nu ai alţi dumnezei în afară de Mine!

You shall have no other gods before or besides Me.

4 S ă nu-ţi faci vreun idol reprezentând vreun lucru de sus din cer, de jos de pe pământ sau din apele de sub pământ.

You shall not make yourself any graven image or any likeness of anything that is in the heavens above, or that is in the earth beneath, or that is in the water under the earth;

5 S ă nu te închini înaintea lor şi să nu le slujeşti, fiindcă Eu, Domnul, Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu gelos, Care pedepsesc copiii pentru nelegiuirea părinţilor lor, până la a treia sau a patra generaţie a celor ce Mă urăsc

You shall not bow down yourself to them or serve them; for I the Lord your God am a jealous God, visiting the iniquity of the fathers upon the children to the third and fourth generation of those who hate Me,

6 ş i Îmi arăt îndurarea până la a mia generaţie a celor ce Mă iubesc şi împlinesc poruncile Mele.

But showing mercy and steadfast love to a thousand generations of those who love Me and keep My commandments.

7 S ă nu foloseşti nesăbuit Numele Domnului, Dumnezeul tău, căci Domnul nu va lăsa nepedepsit pe cel care va folosi nesăbuit Numele Lui.

You shall not use or repeat the name of the Lord your God in vain; for the Lord will not hold him guiltless who takes His name in vain.

8 A du-ţi aminte de ziua de Sabat, ca s-o sfinţeşti!

remember the Sabbath day, to keep it holy (withdrawn from common employment and dedicated to God).

9 S ă lucrezi şase zile şi să-ţi faci toată lucrarea ta,

Six days you shall labor and do all your work,

10 d ar ziua a şaptea este Sabatul Domnului, Dumnezeul tău; să nu faci nici o lucrare nici tu, nici fiul tău sau fiica ta, nici sclavul tău, nici sclava ta, nici vitele tale şi nici străinul care locuieşte în cetatea ta.

But the seventh day is a Sabbath to the Lord your God; in it you shall not do any work, you, or your son, your daughter, your manservant, your maidservant, your domestic animals, or the sojourner within your gates.

11 C ăci în şase zile a făcut Domnul cerurile, pământul, marea şi tot ce este în ele, dar în ziua a şaptea s-a odihnit. De aceea a binecuvântat Domnul ziua de Sabat şi a sfinţit-o.

For in six days the Lord made the heavens and the earth, the sea, and all that is in them, and rested the seventh day. That is why the Lord blessed the Sabbath day and hallowed it.

12 C insteşte-l pe tatăl tău şi pe mama ta, pentru ca să trăieşti mult timp în ţara pe care ţi-o va da Domnul, Dumnezeul tău!

Regard (treat with honor, due obedience, and courtesy) your father and mother, that your days may be long in the land the Lord your God gives you.

13 S ă nu ucizi!

You shall not commit murder.

14 S ă nu comiţi adulter!

You shall not commit adultery.

15 S ă nu furi!

You shall not steal.

16 S ă nu depui mărturie falsă împotriva semenului tău!

You shall not witness falsely against your neighbor.

17 S ă nu pofteşti casa semenului tău; să nu o pofteşti pe soţia semenului tău, să nu pofteşti sclavul sau sclava lui, boul sau asinul lui şi nici vreun alt lucru care este al semenului tău!“

You shall not covet your neighbor’s house, your neighbor’s wife, or his manservant, or his maidservant, or his ox, or his donkey, or anything that is your neighbor’s.

18 T ot poporul vedea tunetele şi fulgerele care aveau loc, vedea muntele fumegând şi auzea sunetul trâmbiţei; poporul tremura de frică şi stătea la depărtare.

Now all the people perceived the thunderings and the lightnings and the noise of the trumpet and the smoking mountain, and as looked they trembled with fear and fell back and stood afar off.

19 E i i-au zis lui Moise: – Vorbeşte-ne tu însuţi şi vom asculta; dar să nu ne mai vorbească Dumnezeu căci vom muri!

And they said to Moses, You speak to us and we will listen, but let not God speak to us, lest we die.

20 M oise a răspuns poporului: – Nu vă temeţi, pentru că Dumnezeu a venit doar ca să vă pună la încercare şi să aveţi în voi frica de El, pentru ca să nu păcătuiţi.

And Moses said to the people, Fear not; for God has come to prove you, so that the fear of Him may be before you, that you may not sin.

21 P oporul stătea la depărtare, iar Moise s-a apropiat de negura unde se afla Dumnezeu.

And the people stood afar off, but Moses drew near to the thick darkness where God was.

22 D omnul i-a zis lui Moise: „Aşa să vorbeşti israeliţilor: «Voi înşivă aţi văzut că v-am vorbit din ceruri.

And the Lord said to Moses, Thus shall you say to the Israelites, You have seen for yourselves that I have talked with you from heaven.

23 S ă nu vă faceţi zei de argint şi nici zei de aur pe care să-i puneţi alături de Mine.

You shall not make with Me; gods of silver or gods of gold you shall not make for yourselves.

24 S ă-Mi faceţi un altar de pământ şi să aduceţi pe el arderile voastre de tot şi jertfele de pace, oile şi boii. Oriunde voi face ca Numele Meu să fie pomenit, voi veni şi vă voi binecuvânta.

An altar of earth you shall make to Me and sacrifice on it your burnt offerings and your peace offerings, your sheep and your oxen. In every place where I record My name and cause it to be remembered I will come to you and bless you.

25 D acă-Mi veţi face un altar de piatră, să nu-l zidiţi din pietre cioplite, pentru că, atunci când veţi pune dalta pe piatră, o veţi pângări.

And if you will make Me an altar of stone, you shall not build it of hewn stone, for if you lift up a tool upon it you have polluted it.

26 S ă nu vă urcaţi la altarul Meu pe trepte, pentru ca să nu vi se descopere goliciunea înaintea lui.»“

Neither shall you go up by steps to My altar, that your nakedness be not exposed upon it.