1 A poi Domnul i-a zis lui Moise: „Du-te la Faraon şi spune-i: «Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul evreilor: ‘Lasă-Mi poporul să plece ca să Mi se închine.

Then the Lord said to Moses, Go to Pharaoh and tell him, Thus says the Lord God of the Hebrews: Let My people go, that they may serve Me.

2 D acă nu-l vei lăsa să plece şi-l vei opri din nou,

If you refuse to let them go and still hold them,

3 m âna Domnului va lovi cu molimă grea vitele de pe câmp: caii, măgarii, cămilele, cirezile şi turmele.

Behold, the hand of the Lord upon your livestock which are out in the field, upon the horses, the donkeys, the camels, the herds and the flocks; there shall be a very severe plague.

4 D ar Domnul va face deosebire între vitele lui Israel şi vitele Egiptului pentru ca nimic să nu moară din ce este al israeliţilor.’

But the Lord shall make a distinction between the livestock of Israel and the livestock of Egypt, and nothing shall die of all that belongs to the Israelites.

5 D omnul a hotărât o vreme, zicând că mâine va face acest lucru în ţară.»“

And the Lord set a time, saying, Tomorrow the Lord will do this thing in the land.

6 Î n ziua următoare, Domnul a făcut întocmai: toate vitele egiptenilor au murit, dar din vitele israeliţilor n-a murit nici una.

And the Lord did that the next day, and all the livestock of Egypt died; but of the livestock of the Israelites not one died.

7 F araon a trimis pe cineva şi a aflat că nici una din vitele israeliţilor n-a murit. Inima lui Faraon însă a rămas împietrită şi tot nu a lăsat poporul să plece. A şasea urgie: bube peste egipteni

Pharaoh sent to find out, and behold, there was not one of the cattle of the Israelites dead. But the heart of Pharaoh was hardened and he did not let the people go.

8 D omnul le-a zis din nou lui Moise şi lui Aaron: „Umpleţi-vă mâinile cu cenuşă din cuptor şi Moise să o arunce în aer înaintea lui Faraon.

The Lord said to Moses and Aaron, Take handfuls of ashes or soot from the brickkiln and let Moses sprinkle them toward the heavens in the sight of Pharaoh.

9 E a se va transforma într-un praf fin peste toată ţara Egiptului şi va cauza bube cu puroi pe oameni şi pe animale în toată ţara Egiptului.“

And it shall become small dust over all the land of Egypt, and become boils breaking out in sores on man and beast in all the land.

10 E i au luat cenuşă din cuptor şi s-au înfăţişat înaintea lui Faraon. Moise a aruncat-o înspre cer şi ea a dat naştere la bube cu puroi pe oameni şi pe animale.

So they took ashes or soot of the kiln and stood before Pharaoh; and Moses threw them toward the sky, and it became boils erupting in sores on man and beast.

11 V răjitorii n-au putut sta înaintea lui Moise din cauza bubelor, pentru că bubele erau şi pe vrăjitori, ca pe toţi egiptenii.

And the magicians could not stand before Moses because of their boils; for the boils were on the magicians and all the Egyptians.

12 D ar Domnul i-a împietrit inima lui Faraon şi acesta nu i-a ascultat, după cum îi spusese Domnul lui Moise. A şaptea urgie: grindina

But the Lord hardened the heart of Pharaoh, making it strong and obstinate, and he did not listen to them or heed them, just as the Lord had told Moses.

13 D upă aceea, Domnul i-a zis lui Moise: „Scoală-te dis-de-dimineaţă, du-te înaintea lui Faraon şi spune-i: «Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul evreilor: ‘Lasă-Mi poporul să plece ca să Mi se închine,

Then the Lord said to Moses, Rise up early in the morning and stand before Pharaoh and say to him, Thus says the Lord, the God of the Hebrews, Let My people go, that they may serve Me.

14 p entru că de data aceasta Îmi voi trimite toate urgiile împotriva ta, împotriva slujitorilor tăi şi împotriva poporului tău, ca să ştii că nu este nimeni ca Mine pe întreg pământul.

For this time I will send all My plagues upon your heart and upon your servants and your people, that you may recognize and know that there is none like Me in all the earth.

15 C ăci, dacă Mi-aş fi întins mâna şi te-aş fi lovit pe tine şi pe poporul tău cu molimă, ai fi pierit de pe pământ.

For by now I could have put forth My hand and have struck you and your people with pestilence, and you would have been cut off from the earth.

16 D ar te-am ridicat ca să-ţi arăt puterea Mea şi astfel Numele Meu să fie vestit pe întreg pământul.

But for this very purpose have I let you live, that I might show you My power, and that My name may be declared throughout all the earth.

17 Î ncă mai continui să te ridici împotriva poporului Meu ca să nu-l laşi să plece?

Since you are still exalting yourself against My people by not letting them go,

18 E i bine, mâine, pe vremea aceasta, voi face să cadă cea mai grea grindină din câte au căzut vreodată în Egipt, de când a fost întemeiat până acum.

Behold, tomorrow about this time I will cause it to rain a very heavy and dreadful fall of hail, such as has not been in Egypt from its founding until now.

19 D e aceea trimite oamenii ca să adăpostească, la loc sigur, vitele şi tot ce ai pe câmp; orice om şi orice animal care va fi pe câmp şi nu la adăpost va muri atunci când grindina va cădea peste el.’»“

Send therefore now and gather your cattle in hastily, and all that you have in the field; for every man and beast that is in the field and is not brought home shall be struck by the hail and shall die.

20 A ceia dintre slujitorii lui Faraon care s-au temut de Cuvântul Domnului şi-au adăpostit sclavii şi vitele în case,

Then he who feared the word of the Lord among the servants of Pharaoh made his servants and his livestock flee into the houses and shelters.

21 d ar cei care n-au luat în seamă Cuvântul Domnului şi-au lăsat sclavii şi vitele pe câmp.

And he who ignored the word of the Lord left his servants and his livestock in the field.

22 D omnul i-a zis lui Moise: „Întinde-ţi mâna spre cer ca să cadă grindină peste toată ţara Egiptului: peste oameni, peste animale şi peste plantele câmpului din ţara Egiptului.“

The Lord said to Moses, Stretch forth your hand toward the heavens, that there may be hail in all the land of Egypt, upon man and beast, and upon all the vegetation of the field, throughout the land of Egypt.

23 C ând Moise şi-a întins toiagul spre cer, Domnul a trimis o furtună cu grindină şi trăsnete care au căzut pe pământ. Domnul a făcut să cadă grindină peste ţara Egiptului:

Then Moses stretched forth his rod toward the heavens, and the Lord sent thunder and hail, and fire (lightning) ran down to and along the ground, and the Lord rained hail upon the land of Egypt.

24 e ra grindină amestecată cu trăsnete, o grindină atât de grea, cum n-a mai căzut niciodată în ţara Egiptului, de când aceasta a fost întemeiată ca neam.

So there was hail and fire flashing continually in the midst of the weighty hail, such as had not been in all the land of Egypt since it became a nation.

25 G rindina a doborât la pământ tot ce era pe câmp în toată ţara Egiptului, atât oameni, cât şi animale; grindina a doborât la pământ toate plantele câmpului şi a frânt orice copac de pe câmp.

The hail struck down throughout all the land of Egypt everything that was in the field, both man and beast; and the hail beat down all the vegetation of the field and shattered every tree of the field.

26 S ingurul loc în care n-a căzut grindină a fost ţinutul Goşen, unde locuiau israeliţii.

Only in the land of Goshen, where the Israelites were, was there no hail.

27 F araon şi-a trimis slujitorii să-i cheme pe Moise şi pe Aaron şi le-a zis: – De data aceasta am păcătuit; Domnul este drept, eu şi poporul meu suntem răi.

And Pharaoh sent for Moses and Aaron, and said to them, I have sinned this time; the Lord is in the right and I and my people are in the wrong.

28 R ugaţi-vă Domnului, căci ne este de ajuns trăsnetul şi grindina lui Dumnezeu! Vă las să plecaţi; nu mai trebuie să staţi.

Entreat the Lord, for there has been enough of these mighty thunderings and hail; I will let you go; you shall stay here no longer.

29 M oise i-a răspuns: – Cum voi ieşi din cetate, îmi voi ridica mâinile spre Domnul; trăsnetul nu va mai lovi şi nu va mai cădea grindină, ca să recunoşti că pământul este al Domnului.

Moses said to him, As soon as I leave the city, I will stretch out my hands to the Lord; the thunder shall cease, neither shall there be any more hail, that you may know that the earth is the Lord’s.

30 C ât despre tine şi slujitorii tăi, ştiu că încă nu vă temeţi de Domnul Dumnezeu.

But as for you and your servants, I know that you do not yet fear the Lord God.

31 P lantaţiile de in şi de orz au fost distruse, pentru că orzul dăduse în spic şi inul înflorise,

The flax and the barley were smitten and ruined, for the barley was in the ear and the flax in bloom.

32 î nsă cele de grâu şi secară albă n-au păţit nimic, pentru că erau sădite târziu.

But the wheat and spelt were not smitten, for they ripen late and were not grown up yet.

33 M oise l-a lăsat pe Faraon, a ieşit din cetate şi şi-a ridicat mâinile spre Domnul; atunci trăsnetul şi grindina au încetat şi n-a mai plouat pe pământ.

So Moses left the city and Pharaoh, and stretched forth his hands to the Lord; and the thunder and hail ceased, and rain was no longer poured upon the earth.

34 C ând Faraon a văzut că ploaia, grindina şi trăsnetul au încetat, a păcătuit din nou şi şi-a împietrit inima atât el, cât şi slujitorii săi.

But when Pharaoh saw that the rain, the hail, and the thunder had ceased, he sinned yet more, and toughened and stiffened his hard heart, he and his servants.

35 I nima lui Faraon s-a împietrit şi nu i-a lăsat pe israeliţi să plece, după cum îi spusese Domnul lui Moise.

So Pharaoh’s heart was strong and obstinate; he would not let the Israelites go, just as the Lord had said by Moses.