1 D upă o vreme poporul a început să se plângă în auzul Domnului că-i merge rău; Domnul a auzit şi s-a aprins de mânie. Focul Domnului s-a aprins împotriva lor şi a mistuit o parte din marginea taberei.

And the people grumbled and deplored their hardships, which was evil in the ears of the Lord, and when the Lord heard it, His anger was kindled; and the fire of the Lord burned among them and devoured those in the outlying parts of the camp.

2 A tunci poporul a strigat către Moise; Moise s-a rugat Domnului şi focul s-a stins.

The people cried to Moses, and when Moses prayed to the Lord, the fire subsided.

3 L ocul acela s-a numit Tabera pentru că focul Domnului s-a aprins împotriva lor. Prepeliţele

He called the name of the place Taberah, because the fire of the Lord burned among them.

4 D upă aceea, adunătura de oameni care era în mijlocul lor a început să poftească cu nesaţ, astfel că şi israeliţii s-au plâns din nou şi au zis: „Cine ne va da carne să mâncăm?

And the mixed multitude among them began to lust greatly, and the Israelites wept again and said, Who will give us meat to eat?

5 N e aducem aminte de peştele pe care-l mâncam fără plată în Egipt, de castraveţi, de pepeni, de praz, de ceapă şi de usturoi.

We remember the fish we ate freely in Egypt and without cost, the cucumbers, melons, leeks, onions, and garlic.

6 A cum însă ni s-a uscat sufletul! Nu mai este nimic înaintea ochilor noştri, decât mana aceasta!“

But now our soul (our strength) is dried up; there is nothing at all to be seen but this manna.

7 M ana era ca sămânţa de coriandru, iar la culoare era ca răşina.

The manna was like coriander seed and its appearance was like that of bdellium.

8 P oporul umbla prin împrejurimi şi o aduna, o măcina în râşniţă sau o pisa într-o piuă mică, apoi o fierbea în oale şi făcea turte din ea; la gust era ca o turtă coaptă cu ulei.

The people went about and gathered it, and ground it in mills or beat it in mortars, and boiled it in pots, and made cakes of it; and it tasted like cakes baked with fresh oil.

9 M ana cădea în tabără în timpul nopţii, odată cu lăsarea rouăi.

And when the dew fell on the camp in the night, the manna fell with it.

10 M oise a auzit poporul plângând, fiecare în clanul lui şi la intrarea cortului lui. Atunci mânia Domnului s-a aprins foarte tare; Moise a înţeles că ceea ce făceau ei era un lucru rău.

And Moses heard the people weeping throughout their families, every man at the door of his tent; and the anger of the Lord blazed hotly, and in the eyes of Moses it was evil.

11 M oise i-a zis Domnului: – De ce te-ai purtat atât de rău cu robul Tău? De ce n-am găsit bunăvoinţă la Tine şi ai lăsat asupra mea povara acestui popor?

And Moses said to the Lord, Why have You dealt ill with Your servants? And why have I not found favor in Your sight, that You lay the burden of all this people on me?

12 O are eu am conceput poporul acesta? I-am născut eu ca să-mi spui: „Poartă-i la sân cum poartă o doică un sugar“ înspre ţara pe care ai jurat părinţilor lor că le-o vei da?

Have I conceived all this people? Have I brought them forth, that You should say to me, Carry them in your bosom, as a nursing father carries the sucking child, to the land which You swore to their fathers ?

13 D e unde să iau carne pentru tot poporul acesta? Căci vin şi plâng înaintea mea şi zic: „Dă-ne carne să mâncăm!“

Where should I get meat to give to all these people? For they weep before me and say, Give us meat, that we may eat.

14 N u pot duce singur acest popor, căci este o povară prea grea pentru mine.

I am not able to carry all these people alone, because the burden is too heavy for me.

15 D acă aşa te porţi cu mine, mai bine, Te rog, omoară-mă! Omoară-mă, dacă am găsit bunăvoinţă la Tine şi nu mă mai lăsa să-mi văd nenorocirea!

And if this is the way You deal with me, kill me, I pray You, at once, and be granting me a favor and let me not see my wretchedness.

16 D omnul i-a răspuns lui Moise: – Adună-Mi şaptezeci de bărbaţi dintre bătrânii lui Israel, despre care ştii că sunt sfetnici ai poporului şi supraveghetori peste el; adu-i la Cortul Întâlnirii ca să stea acolo împreună cu tine.

And the Lord said to Moses, Gather for Me seventy men of the elders of Israel whom you know to be the elders of the people and officers over them; and bring them to the Tent of Meeting and let them stand there with you.

17 E u Mă voi coborî şi îţi voi vorbi acolo; voi lua din Duhul Care este peste tine şi-L voi pune peste ei; ei vor purta povara poporului împreună cu tine şi astfel n-o vei mai purta singur.

And I will come down and talk with you there; and I will take of the Spirit which is upon you and will put It upon them; and they shall bear the burden of the people with you, so that you may not have to bear it yourself alone.

18 S ă spui poporului: „Sfinţiţi-vă pentru ziua de mâine; veţi mânca şi carne, pentru că v-aţi plâns în auzul Domnului, spunând: «Cine ne va da carne să mâncăm? Ne era mai bine în Egipt.» De aceea Domnul vă va da carne să mâncaţi.

And say to the people, Consecrate yourselves for tomorrow, and you shall eat meat; for you have wept in the hearing of the Lord, saying, Who will give us meat to eat? For it was well with us in Egypt. Therefore the Lord will give you meat, and you shall eat.

19 N u veţi mânca doar o zi sau două sau cinci sau zece sau douăzeci de zile,

You shall not eat one day, or two, or five, or ten, or twenty days,

20 c i o lună întreagă, până vă va ieşi pe nări şi vă veţi scârbi de ea, pentru că L-aţi respins pe Domnul Care este în mijlocul vostru, zicând: «De ce am ieşit oare din Egipt?»“

But a whole month—until it comes out at your nostrils and is disgusting to you—because you have rejected and despised the Lord Who is among you, and have wept before Him, saying, Why did we come out of Egypt?

21 D ar Moise I-a zis: – Poporul care este cu mine este de şase sute de mii de oameni care merg pe jos şi Tu zici: „Le voi da carne ca să mănânce o lună întreagă!“

But Moses said, The people among whom I am are 600, 000 footmen, and You have said, I will give them meat, that they may eat a whole month!

22 S unt destule turme şi cirezi să tăiem? Este destul peşte în mare să prindem?

Shall flocks and herds be killed to suffice them? Or shall all the fish of the sea be collected to satisfy them?

23 D omnul i-a răspuns lui Moise: – Este oare mâna Domnului prea scurtă? Vei vedea acum dacă se va adeveri sau nu Cuvântul Meu.

The Lord said to Moses, Has the Lord’s hand (His ability and power) become short (thwarted and inadequate)? You shall see now whether My word shall come to pass for you or not.

24 M oise a ieşit şi a spus poporului cuvintele Domnului. A adunat şaptezeci de bătrâni din popor şi i-a pus să stea de jur împrejurul Cortului.

So Moses went out and told the people the words of the Lord, and he gathered seventy men of the elders of the people and set them round about the Tent.

25 A poi Domnul S-a coborât în nor, i-a vorbit lui Moise, a luat din Duhul Care era peste el şi L-a pus peste bătrâni; când Duhul S-a aşezat peste ei au început să profeţească. Dar după aceea n-au mai profeţit.

And the Lord came down in the cloud and spoke to him, and took of the Spirit that was upon him and put It upon the seventy elders; and when the Spirit rested upon them, they prophesied. Then they did so no more.

26 Î n tabără rămăseseră doi oameni: pe unul îl chema Eldad, iar pe celălalt Medad. Duhul S-a aşezat şi peste ei; aceştia erau dintre cei scrişi, dar nu se duseseră la Cort aşa că au profeţit în tabără.

But there remained two men in the camp named Eldad and Medad. The Spirit rested upon them, and they were of those who were selected and listed, yet they did not go out to the Tent, but they prophesied in the camp.

27 U n tânăr a alergat şi i-a spus lui Moise: – Eldad şi Medad profeţesc în tabără.

And a young man ran to Moses and said, Eldad and Medad are prophesying in the camp.

28 I osua, fiul lui Nun, care-i slujea lui Moise încă din tinereţe, i-a zis acestuia: – Moise, stăpânul meu, opreşte-i!

Joshua son of Nun, the minister of Moses, one of his chosen men, said, My lord Moses, forbid them!

29 D ar Moise i-a răspuns: – Eşti gelos de dragul meu? Eu îmi doresc ca tot poporul Domnului să fie alcătuit din profeţi şi Domnul să-Şi pună Duhul Său peste ei!

But Moses said to him, Are you envious or jealous for my sake? Would that all the Lord’s people were prophets and that the Lord would put His Spirit upon them!

30 A poi Moise şi sfatul bătrânilor lui Israel s-au întors în tabără.

And Moses went back into the camp, he and the elders of Israel.

31 D omnul a trimis un vânt puternic care a adus prepeliţe dinspre mare şi le-a făcut să zboare pe lângă tabără, cale de o zi, de o parte şi de alta a taberei, la o înălţime de doi coţi de la pământ.

And there went forth a wind from the Lord and brought quails from the sea, and let them fall beside the camp, about a day’s journey on this side and on the other side, all around the camp, about two cubits above the ground.

32 T oată ziua şi toată noaptea şi apoi toată ziua următoare, poporul a adunat prepeliţe; cel care adunase cel mai puţin avea zece homeri. Ei şi le-au întins în jurul taberei.

And the people rose all that day and all night and all the next day and caught and gathered the quails. He who gathered least gathered ten homers; and they spread them out for themselves round about the camp.

33 D ar în timp ce carnea le era încă între dinţi, înainte să o mestece, mânia Domnului s-a aprins împotriva poporului şi Domnul a lovit poporul cu o mare urgie.

While the meat was yet between their teeth, before it was consumed, the anger of the Lord was kindled against the people, and the Lord smote them with a very great plague.

34 L ocul acela a fost numit Chibrot-Hataava pentru că acolo i-au îngropat pe cei care au poftit.

That place was called Kibroth-hattaavah, because there they buried the people who lusted, whose physical appetite caused them to sin.

35 D e la Chibrot-Hataava, poporul a călătorit spre Haţerot şi s-a oprit acolo.

The Israelites journeyed from Kibroth-hattaavah to Hazeroth, where they remained.