1 O rice femeie înţeleaptă îşi zideşte casa, dar cea proastă o dărâmă cu înseşi mâinile ei.

Every wise woman builds her house, but the foolish one tears it down with her own hands.

2 C ine umblă cu dreptate se teme de Domnul, dar cel ce merge pe căi strâmbe Îl dispreţuieşte.

He who walks in uprightness reverently and worshipfully fears the Lord, but he who is contrary and devious in his ways despises Him.

3 V orbirea prostului aduce o nuia pentru spinarea lui, dar cei înţelepţi sunt protejaţi de buzele lor.

In the fool’s own mouth is a rod his pride, but the wise men’s lips preserve them.

4 U nde nu sunt boi, ieslea este goală, dar puterea boilor aduce belşug de roade.

Where no oxen are, the grain crib is empty, but much increase comes by the strength of the ox.

5 M artorul adevărat nu înşală, dar un martor mincinos spune numai minciuni.

A faithful witness will not lie, but a false witness breathes out falsehoods.

6 B atjocoritorul caută înţelepciunea dar n-o găseşte, însă pentru cel priceput cunoştinţa este un lucru uşor.

A scoffer seeks Wisdom in vain, but knowledge is easy to him who understands.

7 D epărtează-te de omul prost pentru că nu vei găsi cunoştinţă pe buzele lui!

Go from the presence of a foolish and self-confident man, for you will not find knowledge on his lips.

8 Î nţelepciunea celui prudent îl face să-şi înţeleagă căile, dar prostia proştilor înşală.

The Wisdom of the prudent is to understand his way, but the folly of fools is to deceive.

9 P roştii glumesc cu păcatul, dar între cei drepţi este bunăvoinţă.

Fools make a mock of sin and sin mocks the fools, but among the upright there is the favor of God.

10 I nima îşi cunoaşte necazurile ei şi nici un străin nu poate lua parte la bucuria ei.

The heart knows its own bitterness, and no stranger shares its joy.

11 C asa celor răi va fi distrusă, dar cortul celor drepţi va înflori.

The house of the wicked shall be overthrown, but the tent of the upright shall flourish.

12 E xistă o cale ce pare dreaptă omului, dar la urmă duce spre moarte.

There is a way which seems right to a man and appears straight before him, but at the end of it is the way of death.

13 C hiar şi în mijlocul râsului inima poate fi îndurerată, iar bucuria poate sfârşi în întristare.

Even in laughter the heart is sorrowful, and the end of mirth is heaviness and grief.

14 C el cu inima rătăcită va fi pedepsit pentru căile lui, iar omul bun va primi o răsplată pentru ale lui.

The backslider in heart shall be filled with his own ways, and a good man shall be satisfied with his ways.

15 C el naiv crede orice cuvânt, dar cel prudent îşi gândeşte bine paşii.

The simpleton believes every word he hears, but the prudent man looks and considers well where he is going.

16 O mul înţelept se teme de Domnul şi evită răul, dar cel prost este insolent şi prea încrezător în sine.

A wise man suspects danger and cautiously avoids evil, but the fool bears himself insolently and is confident.

17 C el iute la mânie face prostii şi omul cu intenţii rele este dispreţuit.

He who foams up quickly and flies into a passion deals foolishly, and a man of wicked plots and plans is hated.

18 C ei naivi moştenesc prostie, dar cei prudenţi sunt încununaţi cu ştiinţă.

The simple acquire folly, but the prudent are crowned with knowledge.

19 O amenii răi se vor pleca înaintea celor buni şi cei ticăloşi se vor pleca la porţile celui drept.

The evil men bow before the good, and the wicked at the gates of the righteous.

20 S ăracul este evitat chiar şi de semenii lui, dar bogatul are mulţi prieteni.

The poor is hated even by his own neighbor, but the rich has many friends.

21 C ine îşi dispreţuieşte semenii păcătuieşte, dar binecuvântat este cine are milă de cel nevoiaş.

He who despises his neighbor sins, but happy (blessed and fortunate) is he who is kind and merciful to the poor.

22 N u se rătăcesc cei ce plănuiesc răul? Cei ce plănuiesc binele însă găsesc bunătate şi credincioşie.

Do they not err who devise evil and wander from the way of life? But loving-kindness and mercy, loyalty and faithfulness, shall be to those who devise good.

23 Î n orice muncă grea există şi un câştig, dar a vorbi doar duce numai la sărăcie.

In all labor there is profit, but idle talk leads only to poverty.

24 B ogăţia este o coroană pentru cei înţelepţi, dar prostia proştilor rodeşte prostie.

The crown of the wise is their wealth of Wisdom, but the foolishness of fools is folly.

25 M artorul sincer salvează vieţi, dar martorul fals este înşelător.

A truthful witness saves lives, but a deceitful witness speaks lies.

26 C ine se teme de Domnul are o fortăreaţă sigură, şi El va fi un refugiu pentru copiii lui.

In the reverent and worshipful fear of the Lord there is strong confidence, and His children shall always have a place of refuge.

27 F rica de Domnul este un izvor de viaţă, îndepărtând omul de la cursele morţii.

Reverent and worshipful fear of the Lord is a fountain of life, that one may avoid the snares of death.

28 P oporul numeros este slava regelui, dar, fără supuşi, prinţul este ruinat.

In a multitude of people is the king’s glory, but in a lack of people is the prince’s ruin.

29 C el răbdător are mare pricepere, dar cine este iute la mânie face prostii.

He who is slow to anger has great understanding, but he who is hasty of spirit exposes and exalts his folly.

30 O inimă liniştită este viaţa trupului, dar invidia este putrezirea oaselor.

A calm and undisturbed mind and heart are the life and health of the body, but envy, jealousy, and wrath are like rottenness of the bones.

31 C ine asupreşte pe sărac dispreţuieşte pe Creatorul său, dar cine are milă de nevoiaş Îl onorează pe Dumnezeu.

He who oppresses the poor reproaches, mocks, and insults his Maker, but he who is kind and merciful to the needy honors Him.

32 C el rău este doborât de răutatea lui, dar cel drept chiar şi la moarte are un refugiu.

The wicked is overthrown through his wrongdoing and calamity, but the righteous has hope and confidence even in death.

33 Î nţelepciunea se odihneşte în mintea celui priceput şi chiar printre proşti se lasă cunoscută.

Wisdom rests in the mind and heart of him who has understanding, but that which is in the inward part of fools is made known.

34 D reptatea înalţă un neam, dar păcatul este o ruşine pentru orice popor.

Uprightness and right standing with God (moral and spiritual rectitude in every area and relation) elevate a nation, but sin is a reproach to any people.

35 B unăvoinţa regelui este pentru slujitorul priceput, dar mânia lui este pentru cel care-l face de ruşine.

The king’s favor is toward a wise and discreet servant, but his wrath is against him who does shamefully.