Proverbe 14 ~ Proverbios 14

picture

1 O rice femeie înţeleaptă îşi zideşte casa, dar cea proastă o dărâmă cu înseşi mâinile ei.

La mujer sabia edifica su casa, Pero la necia la derriba con sus manos.

2 C ine umblă cu dreptate se teme de Domnul, dar cel ce merge pe căi strâmbe Îl dispreţuieşte.

El que anda en rectitud teme al Señor, Pero el de perversos caminos Lo desprecia.

3 V orbirea prostului aduce o nuia pentru spinarea lui, dar cei înţelepţi sunt protejaţi de buzele lor.

En la boca del necio hay una vara para su espalda, Pero los labios de los sabios los protegerán.

4 U nde nu sunt boi, ieslea este goală, dar puterea boilor aduce belşug de roade.

Donde no hay bueyes, el pesebre está limpio, Pero mucho rendimiento se obtiene por la fuerza del buey.

5 M artorul adevărat nu înşală, dar un martor mincinos spune numai minciuni.

El testigo veraz no mentirá, Pero el testigo falso habla mentiras.

6 B atjocoritorul caută înţelepciunea dar n-o găseşte, însă pentru cel priceput cunoştinţa este un lucru uşor.

El insolente busca sabiduría, y no la halla, Pero para el hombre entendido el conocimiento es fácil.

7 D epărtează-te de omul prost pentru că nu vei găsi cunoştinţă pe buzele lui!

Apártate de la presencia del necio, Porque en él no discernirás palabras de conocimiento.

8 Î nţelepciunea celui prudent îl face să-şi înţeleagă căile, dar prostia proştilor înşală.

La sabiduría del prudente está en entender su camino, Pero la necedad de los necios es engaño.

9 P roştii glumesc cu păcatul, dar între cei drepţi este bunăvoinţă.

Los necios se ríen del pecado, Pero entre los rectos hay buena voluntad.

10 I nima îşi cunoaşte necazurile ei şi nici un străin nu poate lua parte la bucuria ei.

El corazón conoce su propia amargura, Y un extraño no comparte su alegría.

11 C asa celor răi va fi distrusă, dar cortul celor drepţi va înflori.

La casa de los impíos será destruida, Pero la tienda de los rectos florecerá.

12 E xistă o cale ce pare dreaptă omului, dar la urmă duce spre moarte.

Hay camino que al hombre le parece derecho, Pero al final, es camino de muerte.

13 C hiar şi în mijlocul râsului inima poate fi îndurerată, iar bucuria poate sfârşi în întristare.

Aun en la risa, el corazón puede tener dolor, Y el final de la alegría puede ser tristeza.

14 C el cu inima rătăcită va fi pedepsit pentru căile lui, iar omul bun va primi o răsplată pentru ale lui.

El de corazón descarriado se saciará de sus caminos, Pero el hombre bueno estará satisfecho con el suyo.

15 C el naiv crede orice cuvânt, dar cel prudent îşi gândeşte bine paşii.

El simple todo lo cree, Pero el prudente mira bien sus pasos.

16 O mul înţelept se teme de Domnul şi evită răul, dar cel prost este insolent şi prea încrezător în sine.

El sabio teme y se aparta del mal, Pero el necio es arrogante y descuidado.

17 C el iute la mânie face prostii şi omul cu intenţii rele este dispreţuit.

El hombre pronto a la ira obra neciamente, Y el hombre de malos designios es aborrecido.

18 C ei naivi moştenesc prostie, dar cei prudenţi sunt încununaţi cu ştiinţă.

Los simples heredan necedad, Pero los prudentes son coronados de conocimiento.

19 O amenii răi se vor pleca înaintea celor buni şi cei ticăloşi se vor pleca la porţile celui drept.

Los malos se inclinarán ante los buenos, Y los impíos, a las puertas del justo.

20 S ăracul este evitat chiar şi de semenii lui, dar bogatul are mulţi prieteni.

Aun por su vecino es odiado el pobre, Pero muchos son los que aman al rico.

21 C ine îşi dispreţuieşte semenii păcătuieşte, dar binecuvântat este cine are milă de cel nevoiaş.

El que desprecia a su prójimo peca, Pero es feliz el que se apiada de los pobres.

22 N u se rătăcesc cei ce plănuiesc răul? Cei ce plănuiesc binele însă găsesc bunătate şi credincioşie.

¿No se perderán los que traman el mal ? Pero misericordia y verdad recibirán los que planean el bien.

23 Î n orice muncă grea există şi un câştig, dar a vorbi doar duce numai la sărăcie.

En todo trabajo hay ganancia, Pero el vano hablar conduce sólo a la pobreza.

24 B ogăţia este o coroană pentru cei înţelepţi, dar prostia proştilor rodeşte prostie.

La corona de los sabios es su riqueza, Pero la necedad de los necios es insensatez.

25 M artorul sincer salvează vieţi, dar martorul fals este înşelător.

El testigo veraz salva vidas, Pero el que habla mentiras es traidor.

26 C ine se teme de Domnul are o fortăreaţă sigură, şi El va fi un refugiu pentru copiii lui.

En el temor del Señor hay confianza segura, Y a los hijos dará refugio.

27 F rica de Domnul este un izvor de viaţă, îndepărtând omul de la cursele morţii.

El temor del Señor es fuente de vida, Para evadir los lazos de la muerte.

28 P oporul numeros este slava regelui, dar, fără supuşi, prinţul este ruinat.

En la multitud del pueblo está la gloria del rey, Pero en la falta de pueblo está la ruina del príncipe.

29 C el răbdător are mare pricepere, dar cine este iute la mânie face prostii.

El lento para la ira tiene gran prudencia, Pero el que es irascible ensalza la necedad.

30 O inimă liniştită este viaţa trupului, dar invidia este putrezirea oaselor.

Un corazón apacible es vida para el cuerpo, Pero las pasiones son podredumbre de los huesos.

31 C ine asupreşte pe sărac dispreţuieşte pe Creatorul său, dar cine are milă de nevoiaş Îl onorează pe Dumnezeu.

El que oprime al pobre afrenta a su Hacedor, Pero el que se apiada del necesitado Lo honra.

32 C el rău este doborât de răutatea lui, dar cel drept chiar şi la moarte are un refugiu.

El impío es derribado por su maldad, Pero el justo tiene un refugio cuando muere.

33 Î nţelepciunea se odihneşte în mintea celui priceput şi chiar printre proşti se lasă cunoscută.

En el corazón del prudente reposa la sabiduría, Pero en medio de los necios no se da a conocer.

34 D reptatea înalţă un neam, dar păcatul este o ruşine pentru orice popor.

La justicia engrandece a la nación, Pero el pecado es afrenta para los pueblos.

35 B unăvoinţa regelui este pentru slujitorul priceput, dar mânia lui este pentru cel care-l face de ruşine.

El favor del rey es para el siervo que obra sabiamente, Pero su enojo es contra el que obra vergonzosamente.