1 „ Mai de preţ este un nume bun decât untdelemnul mirositor şi mai mult preţuieşte ziua morţii decât ziua naşterii.

Mejor es el buen nombre que el buen ungüento, Y el día de la muerte que el día del nacimiento.

2 M ai bine să mergi într-o casă de jale decât într-o casă de petrecere, căci acesta este sfârşitul oricărui om, iar cel rămas în viaţă ar trebui să priceapă aceasta.

Mejor es ir a una casa de luto Que ir a una casa de banquete, Porque aquello (la muerte) es el fin de todo hombre, Y al que vive lo hará reflexionar en su corazón.

3 M ai bună este tristeţea decât râsul, căci prin întristarea feţei inima se face mai bună.

Mejor es la tristeza que la risa, Porque cuando el rostro está triste el corazón puede estar contento.

4 I nima înţelepţilor se află în casa de jale, dar inima proştilor se află în casa de petrecere.

El corazón de los sabios está en la casa del luto, Mientras que el corazón de los necios está en la casa del placer.

5 M ai bine să asculţi mustrarea înţeleptului, decât să auzi cântecul proştilor.

Mejor es oír la reprensión del sabio Que oír la canción de los necios.

6 P recum pârâie spinii sub oală, aşa este şi râsul prostului! Şi aceasta este o deşertăciune!

Porque como crepitar de espinos bajo la olla, Así es la risa del necio. Y también esto es vanidad.

7 A suprirea îl transformă pe înţelept într-un prost, iar mita corupe inima.

Ciertamente la opresión enloquece al sabio, Y el soborno corrompe el corazón.

8 M ai bun este sfârşitul unui lucru decât începutul lui şi mai bună este răbdarea decât mândria.

Mejor es el fin de un asunto que su comienzo; Mejor es la paciencia de espíritu que la arrogancia de espíritu.

9 N u te grăbi să te mânii în duhul tău, căci mânia locuieşte în sânul nesăbuiţilor!

No te apresures en tu espíritu a enojarte, Porque el enojo se anida en el seno de los necios.

10 S ă nu zici: «De ce au fost zilele dintâi mai bune decât acestea?», căci nu din înţelepciune întrebi aceasta!

No digas: “¿Por qué fueron los días pasados mejores que éstos?” Pues no es sabio que preguntes sobre esto.

11 E ste bună înţelepciunea, aşa cum şi moştenirea este bună şi de folos celor ce văd soarele,

Buena es la sabiduría con herencia, Y provechosa para los que ven el sol.

12 c ăci înţelepciunea este un adăpost, tot aşa cum şi argintul este un adăpost, dar câştigul cunoaşterii înţelepciunii este acela că dă viaţă celui ce o are.

Porque la sabiduría protege como el dinero protege; Pero la ventaja del conocimiento es que la sabiduría preserva la vida de sus poseedores.

13 C aută să înţelegi lucrarea lui Dumnezeu: cine poate îndrepta ceea ce El a îndoit?

Considera la obra de Dios: Porque ¿quién puede enderezar lo que El ha torcido ?

14 C ând vremurile sunt bune, fii fericit! Când vremurile sunt rele, cugetă: Dumnezeu le-a făcut şi pe unele şi pe celelalte, astfel încât omul să nu poată afla nimic despre viitorul său.

Alégrate en el día de la prosperidad, Y en el día de la adversidad considera: Dios ha hecho tanto el uno como el otro Para que el hombre no descubra nada que suceda después de él.

15 A m văzut tot felul de lucruri în timpul vieţii mele deşarte: un om drept pierind în dreptatea lui, iar altul nedrept continuându-şi viaţa în nedreptatea lui.

He visto todo durante mi vida de vanidad: Hay justo que perece en su justicia, Y hay impío que alarga su vida en su perversidad.

16 N u fi prea drept şi nu te arăta prea înţelept! De ce să te distrugi singur?

No seas demasiado justo, Ni seas sabio en exceso. ¿Por qué has de destruirte?

17 Î nsă nu fi nici foarte rău şi nu fi nici nesăbuit! De ce să mori înainte de vreme?

No seas demasiado impío, Ni seas necio. ¿Por qué has de morir antes de tu tiempo ?

18 E ste bine pe una dintre atenţionări să o apuci, iar pe cealaltă să n-o laşi din mână, căci cine se teme de Dumnezeu le va urma pe amândouă.

Bueno es que retengas esto Sin soltar aquello de tu mano; Porque el que teme a Dios se sale con todo ello.

19 Î nţelepciunea dă mai multă tărie înţeleptului, decât ar da zece conducători destoinici unei cetăţi.

La sabiduría hace más fuerte al sabio Que diez gobernantes que haya en una ciudad.

20 N u există pe pământ nici un om drept care să facă numai binele şi niciodată să nu păcătuiască!

Ciertamente no hay hombre justo en la tierra Que haga el bien y nunca peque.

21 Î n plus, nu lua aminte la toate cuvintele care se spun, ca nu cumva să-l auzi pe slujitorul tău blestemându-te!

Tampoco tomes en serio todas las palabras que se hablan, No sea que oigas a tu siervo maldecirte.

22 T u ştii în inima ta că, de mai multe ori, chiar tu însuţi i-ai blestemat pe alţii.

Porque tú también te das cuenta Que muchas veces has maldecido a otros de la misma manera.

23 T oate acestea le-am cercetat cu înţelepciune şi mi-am zis: «Mă voi înţelepţi!», dar înţelepciunea s-a îndepărtat de la mine.

Todo esto probé con sabiduría, y dije: “Seré sabio”; pero eso estaba lejos de mí.

24 O rice ar fi ea, este departe şi învăluită în mister! Cine o va găsi?!

Está lejos lo que ha sido, Y en extremo profundo. ¿Quién lo descubrirá ?

25 M -am hotărât să cunosc, să cercetez şi să caut înţelepciunea şi discernământul şi să pricep stupiditatea răutăţii şi nebunia nesăbuinţei.

Dirigí mi corazón a conocer, A investigar y a buscar la sabiduría y la razón, Y a reconocer la maldad de la insensatez Y la necedad de la locura.

26 A m descoperit că mai amară decât moartea este femeia care întinde curse, al cărei suflet este o capcană şi ale cărei mâini sunt nişte lanţuri. Cel plăcut înaintea lui Dumnezeu scapă de ea, dar cel păcătos este prins de ea.

Y hallé más amarga que la muerte A la mujer cuyo corazón es lazos y redes, Cuyas manos son cadenas. El que agrada a Dios escapará de ella, Pero el pecador será por ella apresado.

27 I ată ce am descoperit, zice oratorul: am cercetat lucrurile unul după altul, căutând să le pricep rostul,

“Mira,” dice el Predicador, “he descubierto esto, Agregando una cosa a otra para hallar la razón,

28 î nsă, din tot ce a căutat sufletul meu, nu am găsit decât aceasta: din o mie de oameni am găsit un bărbat drept, dar nu am găsit nici măcar o femeie dreaptă.

Que mi alma está todavía buscando pero no ha hallado: He hallado a un hombre entre mil, Pero no he hallado mujer entre todas éstas.

29 S ingurul lucru sigur pe care l-am descoperit este că Dumnezeu l-a făcut pe om drept, dar omul umblă cu multe şiretlicuri.“

Mira, sólo esto he hallado: Que Dios hizo rectos a los hombres, Pero ellos se buscaron muchas artimañas.”