1 D umnezeul meu, Dumnezeul meu, de ce m-ai părăsit? Eşti atât de departe de izbăvirea mea şi de cuvintele strigătului meu!

Dios mío, Dios mío, ¿por qué me has abandonado ? ¿ Por qué estás tan lejos de mi salvación y de las palabras de mi clamor ?

2 D umnezeul meu, strig ziua, dar nu-mi răspunzi, strig noaptea, dar nu găsesc odihnă.

Dios mío, de día clamo y no respondes; Y de noche, pero no hay para mí reposo.

3 D ar Tu eşti sfânt, eşti întronat în mijlocul laudelor lui Israel.

Sin embargo, Tú eres santo, Que habitas entre las alabanzas de Israel.

4 Î n Tine au nădăjduit strămoşii noştri; ei au nădăjduit, iar Tu i-ai izbăvit;

En Ti confiaron nuestros padres; Confiaron, y Tú los libraste.

5 a u strigat către Tine şi au fost scăpaţi; au nădăjduit în Tine şi nu au fost daţi de ruşine.

A Ti clamaron, y fueron librados; En Ti confiaron, y no fueron decepcionados.

6 D ar eu sunt vierme, nu om; am ajuns de râsul oamenilor şi dispreţuit de popor.

Pero yo soy gusano, y no hombre; Oprobio de los hombres, y despreciado del pueblo.

7 C ei ce mă văd îşi bat joc de mine, rânjesc şi clatină din cap.

Todos los que me ven, de mí se burlan; Hacen muecas con los labios, menean la cabeza, diciendo:

8 „ S-a încrezut în Domnul! Să-l scape El! Să-l izbăvească, căci doar Îşi găseşte plăcerea în el!“

Que se encomiende al Señor; que El lo libre; Que El lo rescate, puesto que en El se deleita.

9 Ş i totuşi Tu m-ai scos din pântecele mamei mele şi mi-ai dat ocrotire la pieptul ei.

Porque Tú me sacaste del seno materno; Me hiciste confiar estando a los pechos de mi madre.

10 S ub privirea Ta am fost scos din pântece; încă din pântecele maicii mele, Tu eşti Dumnezeul meu.

A Ti fui entregado desde mi nacimiento; Desde el vientre de mi madre Tú eres mi Dios.

11 N u Te îndepărta de mine, căci necazul este aproape şi nu am nici un ajutor!

No estés lejos de mí, porque la angustia está cerca, Pues no hay nadie que ayude.

12 M ă încercuiesc mulţi tauri, nişte tauri puternici din Başan mă înconjoară.

Muchos toros me han rodeado; Toros fuertes de Basán me han cercado.

13 Î şi deschid gura împotriva mea ca leul care sfâşie şi răcneşte.

Avidos abren su boca contra mí, Como un león que despedaza y ruge.

14 S unt turnat ca apa şi toate oasele mi se despart. Ca ceara mi se topeşte inima înăuntrul meu.

Soy derramado como agua, Y todos mis huesos están descoyuntados; Mi corazón es como cera; Se derrite en medio de mis entrañas.

15 M i se usucă puterea ca lutul, iar limba mi se lipeşte de cerul gurii: m-ai adus în ţărâna morţii.

Como un tiesto se ha secado mi vigor, Y la lengua se me pega al paladar; Me has puesto en el polvo de la muerte.

16 M ă încercuiesc nişte câini, o ceată de nelegiuiţi mă învăluieşte; mi-au străpuns mâinile şi picioarele.

Porque perros me han rodeado; Me ha cercado cuadrilla de malhechores; Me horadaron las manos y los pies.

17 T oate oasele aş putea să mi le număr. Ei se uită, mă privesc;

Puedo contar todos mis huesos; Ellos me miran, me observan.

18 ş i-au împărţit veşmintele mele între ei şi au tras la sorţi pentru cămaşa mea.

Se reparten entre sí mis vestidos, Y sobre mi ropa echan suertes.

19 D ar Tu, Doamne, nu Te îndepărta! Tăria mea, grăbeşte de-mi ajută!

Pero Tú, oh Señor, no estés lejos; Fuerza mía, apresúrate a socorrerme.

20 S capă-mi sufletul de sabie, şi viaţa din ghearele câinilor!

Libra mi alma de la espada, Mi única vida de las garras del perro.

21 I zbăveşte-mă din gura leului! Eliberează-mă din coarnele bivolului sălbatic!

Sálvame de la boca del león Y de los cuernos de los búfalos; respóndeme.

22 V oi vesti Numele Tău fraţilor mei; te voi lăuda în mijlocul adunării!

Hablaré de Tu nombre a mis hermanos; En medio de la congregación Te alabaré.

23 C ei ce vă temeţi de Domnul, lăudaţi-L! Voi, toţi urmaşii lui Iacov, slăviţi-L! Temeţi-vă de El, voi, toţi urmaşii lui Israel!

Los que temen al Señor, alábenlo; Descendencia toda de Jacob, glorifíquenlo, Témanlo, descendencia toda de Israel.

24 C ăci El nu dispreţuieşte, nici nu nesocoteşte necazul sărmanului; nu-Şi ascunde faţa de acesta, ci-l ascultă când strigă către El după ajutor.

Porque El no ha despreciado ni aborrecido la aflicción del angustiado, Ni le ha escondido Su rostro; Sino que cuando clamó al Señor, lo escuchó.

25 T u eşti pricina laudelor mele în adunarea cea mare! Îmi voi împlini jurămintele înaintea celor ce se tem de Tine!

De Ti viene mi alabanza en la gran congregación; Mis votos cumpliré delante de los que Le temen.

26 C ei săraci vor mânca şi se vor sătura; cei ce Îl caută pe Domnul Îl vor lăuda. Veşnic să vă trăiască sufletul!

Los pobres comerán y se saciarán; Los que buscan al Señor, Lo alabarán. ¡Viva para siempre el corazón de ustedes!

27 T oate marginile pământului îşi vor aminti şi se vor întoarce la Domnul. Toate familiile neamurilor se vor închina înaintea Lui,

Todos los términos de la tierra se acordarán y se volverán al Señor, Y todas las familias de las naciones adorarán delante de Ti.

28 c ăci a Domnului este domnia şi El stăpâneşte peste neamuri!

Porque del Señor es el reino, Y El gobierna las naciones.

29 T oţi cei prosperi de pe pământ vor mânca şi I se vor închina; înaintea Lui vor îngenunchea toţi cei ce se coboară în ţărână, cei ce nu pot să-şi păstreze viaţa.

Todos los grandes de la tierra comerán y adorarán; Se postrarán ante El todos los que descienden al polvo, Aun aquél que no puede conservar viva su alma.

30 U rmaşii Îi vor sluji şi se va povesti istorisi generaţiei următoare despre Stăpânul.

La posteridad Le servirá; Esto se dirá del Señor hasta la generación venidera.

31 E i vor veni şi vor vesti dreptatea Lui, iar poporului care se va naşte îi vor vesti lucrarea Lui.

Vendrán y anunciarán Su justicia; A un pueblo por nacer, anunciarán que El ha hecho esto.