1 D umnezeul meu, Dumnezeul meu, de ce m-ai părăsit? Eşti atât de departe de izbăvirea mea şi de cuvintele strigătului meu!

Al direttore del coro. Su «Cerva dell’aurora ». Salmo di Davide. Dio mio, Dio mio, perché mi hai abbandonato ? Te ne stai lontano, senza soccorrermi, senza dare ascolto alle parole del mio gemito!

2 D umnezeul meu, strig ziua, dar nu-mi răspunzi, strig noaptea, dar nu găsesc odihnă.

Dio mio, io grido di giorno, ma tu non rispondi, e anche di notte, senza interruzione.

3 D ar Tu eşti sfânt, eşti întronat în mijlocul laudelor lui Israel.

Eppure tu sei il Santo, siedi circondato dalle lodi d’Israele.

4 Î n Tine au nădăjduit strămoşii noştri; ei au nădăjduit, iar Tu i-ai izbăvit;

I nostri padri confidarono in te; confidarono e tu li liberasti.

5 a u strigat către Tine şi au fost scăpaţi; au nădăjduit în Tine şi nu au fost daţi de ruşine.

Gridarono a te, e furono salvati; confidarono in te, e non furono delusi.

6 D ar eu sunt vierme, nu om; am ajuns de râsul oamenilor şi dispreţuit de popor.

Ma io sono un verme e non un uomo, l’infamia degli uomini e il disprezzato dal popolo.

7 C ei ce mă văd îşi bat joc de mine, rânjesc şi clatină din cap.

Chiunque mi vede si fa beffe di me; allunga il labbro, scuote il capo, dicendo:

8 „ S-a încrezut în Domnul! Să-l scape El! Să-l izbăvească, căci doar Îşi găseşte plăcerea în el!“

«Egli si affida al Signore; lo liberi dunque; lo salvi, poiché lo gradisce!»

9 Ş i totuşi Tu m-ai scos din pântecele mamei mele şi mi-ai dat ocrotire la pieptul ei.

Sì, tu m’hai tratto dal grembo materno; m’hai fatto riposare fiducioso sulle mammelle di mia madre.

10 S ub privirea Ta am fost scos din pântece; încă din pântecele maicii mele, Tu eşti Dumnezeul meu.

A te fui affidato fin dalla mia nascita, tu sei il mio Dio fin dal grembo di mia madre.

11 N u Te îndepărta de mine, căci necazul este aproape şi nu am nici un ajutor!

Non allontanarti da me, perché l’angoscia è vicina e non c’è alcuno che mi aiuti.

12 M ă încercuiesc mulţi tauri, nişte tauri puternici din Başan mă înconjoară.

Grossi tori m’hanno circondato; potenti tori di Basan m’hanno attorniato;

13 Î şi deschid gura împotriva mea ca leul care sfâşie şi răcneşte.

aprono la loro gola contro di me, come un leone rapace e ruggente.

14 S unt turnat ca apa şi toate oasele mi se despart. Ca ceara mi se topeşte inima înăuntrul meu.

Io sono come acqua che si sparge e tutte le mie ossa sono slogate; il mio cuore è come la cera, si scioglie in mezzo alle mie viscere.

15 M i se usucă puterea ca lutul, iar limba mi se lipeşte de cerul gurii: m-ai adus în ţărâna morţii.

Il mio vigore s’inaridisce come terra cotta e la lingua mi si attacca al palato; tu m’hai posto nella polvere della morte.

16 M ă încercuiesc nişte câini, o ceată de nelegiuiţi mă învăluieşte; mi-au străpuns mâinile şi picioarele.

Poiché cani mi hanno circondato; una folla di malfattori m’ha attorniato; m’hanno forato le mani e i piedi.

17 T oate oasele aş putea să mi le număr. Ei se uită, mă privesc;

Posso contare tutte le mie ossa. Essi mi guardano e mi osservano:

18 ş i-au împărţit veşmintele mele între ei şi au tras la sorţi pentru cămaşa mea.

spartiscono fra loro le mie vesti e tirano a sorte la mia tunica.

19 D ar Tu, Doamne, nu Te îndepărta! Tăria mea, grăbeşte de-mi ajută!

Ma tu, Signore, non allontanarti, tu che sei la mia forza, affrèttati a soccorrermi.

20 S capă-mi sufletul de sabie, şi viaţa din ghearele câinilor!

Libera la mia vita dalla spada e salva l’unica vita mia dall’assalto del cane;

21 I zbăveşte-mă din gura leului! Eliberează-mă din coarnele bivolului sălbatic!

salvami dalla gola del leone. Tu mi risponderai liberandomi dalle corna dei bufali.

22 V oi vesti Numele Tău fraţilor mei; te voi lăuda în mijlocul adunării!

Io annuncerò il tuo nome ai miei fratelli, ti loderò in mezzo all’assemblea.

23 C ei ce vă temeţi de Domnul, lăudaţi-L! Voi, toţi urmaşii lui Iacov, slăviţi-L! Temeţi-vă de El, voi, toţi urmaşii lui Israel!

O voi che temete il Signore, lodatelo! Voi tutti, discendenti di Giacobbe, glorificatelo, temetelo voi tutti, stirpe d’Israele!

24 C ăci El nu dispreţuieşte, nici nu nesocoteşte necazul sărmanului; nu-Şi ascunde faţa de acesta, ci-l ascultă când strigă către El după ajutor.

Poiché non ha disprezzato né sdegnato l’afflizione del sofferente, non gli ha nascosto il suo volto; ma quando quello ha gridato a lui, egli l’ha esaudito.

25 T u eşti pricina laudelor mele în adunarea cea mare! Îmi voi împlini jurămintele înaintea celor ce se tem de Tine!

Tu sei l’argomento della mia lode nella grande assemblea; io adempirò i miei voti in presenza di quelli che ti temono.

26 C ei săraci vor mânca şi se vor sătura; cei ce Îl caută pe Domnul Îl vor lăuda. Veşnic să vă trăiască sufletul!

Gli umili mangeranno e saranno saziati; quelli che cercano il Signore lo loderanno; il loro cuore vivrà in eterno.

27 T oate marginile pământului îşi vor aminti şi se vor întoarce la Domnul. Toate familiile neamurilor se vor închina înaintea Lui,

Tutte le estremità della terra si ricorderanno del Signore e si convertiranno a lui; tutte le famiglie delle nazioni adoreranno in tua presenza.

28 c ăci a Domnului este domnia şi El stăpâneşte peste neamuri!

Poiché al Signore appartiene il regno, egli domina sulle nazioni.

29 T oţi cei prosperi de pe pământ vor mânca şi I se vor închina; înaintea Lui vor îngenunchea toţi cei ce se coboară în ţărână, cei ce nu pot să-şi păstreze viaţa.

Tutti i potenti della terra mangeranno e adoreranno; tutti quelli che scendono nella polvere e non possono mantenersi in vita s’inchineranno davanti a lui.

30 U rmaşii Îi vor sluji şi se va povesti istorisi generaţiei următoare despre Stăpânul.

La discendenza lo servirà; si parlerà del Signore alla generazione futura.

31 E i vor veni şi vor vesti dreptatea Lui, iar poporului care se va naşte îi vor vesti lucrarea Lui.

Essi verranno e proclameranno la sua giustizia, e al popolo che nascerà diranno come egli ha agito.