1 S pune-ne, tu, cea mai frumoasă dintre femei, unde a plecat iubitul tău? Pe unde s-a întors iubitul tău, ca să-l căutam şi noi împreună cu tine? Sulamita

Dov’è andato il tuo amico, o la più bella fra le donne? Quale direzione ha preso l’amico tuo? Noi lo cercheremo con te.

2 I ubitul meu a coborât în grădina lui, la straturile de mirodenii, ca să-şi păstorească turma în grădini şi să culeagă crini.

Il mio amico è sceso nel suo giardino, nelle aie degli aromi, a pascolare le greggi nei giardini e cogliere gigli.

3 E u sunt a iubitului meu şi iubitul meu este al meu! El îşi paşte turma printre crini. Iubitul

Io sono dell’amico mio; e l’amico mio, che pascola il gregge tra i gigli, è mio.

4 E şti frumoasă, draga mea, ca Tirţa, încântătoare ca Ierusalimul, straşnică, asemenea unei oştiri cu steaguri!

Amica mia, tu sei bella come Tirza, vaga come Gerusalemme, tremenda come un esercito a bandiere spiegate.

5 Î ntoarce-ţi ochii de la mine fiindcă mă tulbură! Părul tău este ca o turmă de capre care coboară zbenguindu-se din Ghilad!

Distogli da me i tuoi occhi, che mi turbano. I tuoi capelli sono come un gregge di capre, sospese ai fianchi di Galaad.

6 D inţii tăi sunt asemenea unei turme de oi care vine de la scăldătoare; fiecare dintre ele are gemeni şi nici una din ele nu este singură!

I tuoi denti sono come un branco di pecore che tornano dal lavatoio; tutte hanno dei gemelli, non ce n’è una che sia sterile.

7 T âmplele tale sunt ca nişte jumătăţi de rodie, în spatele voalului!

Le tue gote, dietro il tuo velo, sono come un pezzo di melagrana.

8 D eşi am şaizeci de prinţese, optzeci de ţiitoare şi fecioare fără număr,

Ci sono sessanta regine, ottanta concubine e fanciulle innumerevoli,

9 d oar una este porumbiţa mea, desăvârşita mea, singura fiică a mamei sale, cea mai pură odraslă a celei ce a născut-o. Fecioarele o privesc şi o binecuvântează, prinţesele şi ţiitoarele o laudă. Corul

ma la mia colomba, la perfetta mia, è unica; è l’unica di sua madre, la prescelta di colei che l’ha partorita. Le fanciulle la vedono e la proclamano beata; la vedono pure le regine e le concubine e la lodano.

10 C ine este aceasta care se iveşte asemenea zorilor, frumoasă precum luna, pură precum soarele, straşnică asemenea unei oştiri cu steaguri? Sulamita

Chi è colei che appare come l’alba, bella come la luna, pura come il sole, tremenda come un esercito a bandiere spiegate?

11 M -am coborât în grădina cu nuci pentru a admira verdeaţa proaspătă din vale, pentru a vedea dacă a înmugurit viţa şi dacă a înflorit rodiul.

Io sono discesa nel giardino dei noci a vedere le piante verdi della valle, a vedere se le viti mettevano le gemme, se i melograni erano in fiore.

12 Î nainte de a-mi da seama, inima m-a purtat în carele poporului prinţului. Corul

Io non so come, ma son diventata timida, eppure figlia di gente nobile.

13 Î ntoarce-te, întoarce-te, Sulamito, întoarce-te, întoarce-te, ca să te putem privi! Iubitul De ce vă uitaţi la Sulamita ca la una care dansează în mijlocul a două cete?

Torna, torna, o Sulamita, torna, torna, che ti ammiriamo. Perché ammirate la Sulamita come una danza a due schiere?