1 A scultă- ne, Păstor al lui Israel, Tu, Care-l conduci pe Iosif ca pe o turmă! Tu, Care tronezi deasupra heruvimilor, străluceşte
Al direttore del coro. Sopra «i gigli della testimonianza». Salmo di Asaf. Porgi orecchio, o Pastore d’Israele, che guidi Giuseppe come un gregge; o tu che siedi sopra i cherubini, fa’ risplendere la tua gloria!
2 p este Efraim, Beniamin şi Manase! Trezeşte-Ţi puterea şi vino să ne salvezi!
Davanti a Efraim, a Beniamino e a Manasse, risveglia la tua potenza e vieni a salvarci!
3 D umnezeule, adu-ne înapoi! Fă să lumineze faţa Ta peste noi şi vom fi eliberaţi!
O Dio, ristoraci, fa’ risplendere il tuo volto e saremo salvi.
4 D oamne, Dumnezeul Oştirilor, până când te vei mai mânia la auzul rugăciunii poporului Tău?
Signore, Dio degli eserciti, fino a quando sarai irritato contro la preghiera del tuo popolo?
5 Î i hrăneşti cu pâine plămădită cu lacrimi şi îi adapi cu lacrimi din plin.
Tu li hai cibati di pane intriso di pianto e li hai dissetati con lacrime in abbondanza.
6 N e-ai făcut măr de discordie pentru vecinii noştri, spre batjocura duşmanilor noştri.
Tu ci hai resi oggetto di contesa per i vicini e i nostri nemici ridono di noi.
7 D umnezeu al Oştirilor, adu-ne înapoi! Fă să lumineze faţa Ta peste noi şi vom fi eliberaţi!
O Dio degli eserciti, ristoraci, fa’ risplendere il tuo volto e saremo salvi.
8 A i adus o vie din Egipt, ai alungat neamuri şi ai plantat-o.
Portasti fuori dall’Egitto una vite; scacciasti le nazioni per piantarla;
9 I -ai făcut loc, iar ea a prins rădăcini şi a umplut ţara.
tu sgombrasti il terreno ed essa mise radici e riempì la terra.
10 M unţii au fost acoperiţi de umbra viei, şi cedrii lui Dumnezeu de ramurile ei.
I monti furono coperti della sua ombra e i suoi tralci furono come cedri altissimi.
11 Î şi trimitea mlădiţele până la mare, până la râu se întindeau vlăstarele ei.
Stese i suoi rami fino al mare e i suoi germogli sino al fiume.
12 D e ce i-ai străpuns gardul ca să o culeagă astfel toţi cei ce trec pe drum?
Perché hai rotto i suoi recinti e tutti i passanti la spogliano?
13 O râmă mistreţul din pădure şi o pasc fiarele câmpului.
Il cinghiale del bosco la devasta, le bestie della campagna ne fanno il loro pascolo.
14 D umnezeu al Oştirilor, întoarce-Te, Te rog! Priveşte din ceruri şi ia aminte! Cercetează via aceasta,
O Dio degli eserciti, ritorna; guarda dal cielo, e vedi, e visita questa vigna;
15 r ădăcina pe care a sădit-o dreapta Ta, fiul pe care l-ai înălţat pentru Tine!
proteggi quel che la tua destra ha piantato, e il germoglio che hai fatto crescere forte per te.
16 E ste arsă de foc şi tăiată. Poporul Tău piere din pricina mustrării feţei Tale.
Essa è arsa dal fuoco, è recisa; il popolo perisce alla minaccia del tuo volto.
17 M âna Ta să fie peste omul dreptei Tale, peste fiul omului pe care l-ai înălţat pentru Tine!
Sia la tua mano sull’uomo della tua destra, sul figlio dell’uomo che hai reso forte per te,
18 A tunci noi nu ne vom mai întoarce de la Tine! Înviorează-ne şi vom chema Numele Tău!
e noi non ci allontaneremo da te. Facci rivivere, e noi invocheremo il tuo nome.
19 D oamne, Dumnezeul Oştirilor, adu-ne înapoi! Fă să lumineze faţa Ta peste noi şi vom fi eliberaţi!
Signore, Dio degli eserciti, ristoraci, fa’ risplendere il tuo volto e saremo salvi.