1 A scultă- ne, Păstor al lui Israel, Tu, Care-l conduci pe Iosif ca pe o turmă! Tu, Care tronezi deasupra heruvimilor, străluceşte

Give ear, O Shepherd of Israel, thou that leadest Joseph like a flock; thou that dwellest between the cherubims, shine forth.

2 p este Efraim, Beniamin şi Manase! Trezeşte-Ţi puterea şi vino să ne salvezi!

Before Ephraim and Benjamin and Manasseh stir up thy strength, and come and save us.

3 D umnezeule, adu-ne înapoi! Fă să lumineze faţa Ta peste noi şi vom fi eliberaţi!

Turn us again, O God, and cause thy face to shine; and we shall be saved.

4 D oamne, Dumnezeul Oştirilor, până când te vei mai mânia la auzul rugăciunii poporului Tău?

O Lord God of hosts, how long wilt thou be angry against the prayer of thy people?

5 Î i hrăneşti cu pâine plămădită cu lacrimi şi îi adapi cu lacrimi din plin.

Thou feedest them with the bread of tears; and givest them tears to drink in great measure.

6 N e-ai făcut măr de discordie pentru vecinii noştri, spre batjocura duşmanilor noştri.

Thou makest us a strife unto our neighbours: and our enemies laugh among themselves.

7 D umnezeu al Oştirilor, adu-ne înapoi! Fă să lumineze faţa Ta peste noi şi vom fi eliberaţi!

Turn us again, O God of hosts, and cause thy face to shine; and we shall be saved.

8 A i adus o vie din Egipt, ai alungat neamuri şi ai plantat-o.

Thou hast brought a vine out of Egypt: thou hast cast out the heathen, and planted it.

9 I -ai făcut loc, iar ea a prins rădăcini şi a umplut ţara.

Thou preparedst room before it, and didst cause it to take deep root, and it filled the land.

10 M unţii au fost acoperiţi de umbra viei, şi cedrii lui Dumnezeu de ramurile ei.

The hills were covered with the shadow of it, and the boughs thereof were like the goodly cedars.

11 Î şi trimitea mlădiţele până la mare, până la râu se întindeau vlăstarele ei.

She sent out her boughs unto the sea, and her branches unto the river.

12 D e ce i-ai străpuns gardul ca să o culeagă astfel toţi cei ce trec pe drum?

Why hast thou then broken down her hedges, so that all they which pass by the way do pluck her?

13 O râmă mistreţul din pădure şi o pasc fiarele câmpului.

The boar out of the wood doth waste it, and the wild beast of the field doth devour it.

14 D umnezeu al Oştirilor, întoarce-Te, Te rog! Priveşte din ceruri şi ia aminte! Cercetează via aceasta,

Return, we beseech thee, O God of hosts: look down from heaven, and behold, and visit this vine;

15 r ădăcina pe care a sădit-o dreapta Ta, fiul pe care l-ai înălţat pentru Tine!

and the vineyard which thy right hand hath planted, and the branch that thou madest strong for thyself.

16 E ste arsă de foc şi tăiată. Poporul Tău piere din pricina mustrării feţei Tale.

It is burned with fire, it is cut down: they perish at the rebuke of thy countenance.

17 M âna Ta să fie peste omul dreptei Tale, peste fiul omului pe care l-ai înălţat pentru Tine!

Let thy hand be upon the man of thy right hand, upon the son of man whom thou madest strong for thyself.

18 A tunci noi nu ne vom mai întoarce de la Tine! Înviorează-ne şi vom chema Numele Tău!

So will not we go back from thee: quicken us, and we will call upon thy name.

19 D oamne, Dumnezeul Oştirilor, adu-ne înapoi! Fă să lumineze faţa Ta peste noi şi vom fi eliberaţi!

Turn us again, O Lord God of hosts, cause thy face to shine; and we shall be saved.