1 S tăpâne, Tu ai fost adăpostul nostru generaţii la rând.

Lord, thou hast been our dwelling place in all generations.

2 Î nainte ca să se fi născut munţii, înainte ca Tu să fi plăsmuit pământul şi lumea, din veşnicie până în vecie, Tu eşti Dumnezeu.

Before the mountains were brought forth, or ever thou hadst formed the earth and the world, even from everlasting to everlasting, thou art God.

3 T u întorci pe oameni în ţărână, spunându-le: „Întoarceţi-vă, fii ai omului!“

Thou turnest man to destruction; and sayest, Return, ye children of men.

4 D a, o mie de ani înaintea Ta sunt ca ziua de ieri care a trecut, ca o strajă a nopţii.

For a thousand years in thy sight are but as yesterday when it is past, and as a watch in the night.

5 T u îi mături pe oameni ca prin somn; ei sunt ca iarba care răsare dimineaţa.

Thou carriest them away as with a flood; they are as a sleep: in the morning they are like grass which groweth up.

6 D eşi răsare dimineaţa, ea trece iute, aşa încât seara este veştejită şi se usucă.

In the morning it flourisheth, and groweth up; in the evening it is cut down, and withereth.

7 S untem mistuiţi de mânia Ta şi îngroziţi de furia Ta.

For we are consumed by thine anger, and by thy wrath are we troubled.

8 A i pus vina noastră înaintea Ta şi ai adus păcatele noastre ascunse la lumina feţei Tale.

Thou hast set our iniquities before thee, our secret sins in the light of thy countenance.

9 T oate zilele noastre trec sub apăsarea mâniei Tale; anii noştri se sfârşesc repede, ca un geamăt.

For all our days are passed away in thy wrath: we spend our years as a tale that is told.

10 D eşi anii noştri ajung la şaptezeci, iar dacă avem putere – chiar până la optzeci, cei mai mulţi dintre ei sunt numai necaz şi trudă, căci trec repede, iar noi zburăm.

The days of our years are threescore years and ten; and if by reason of strength they be fourscore years, yet is their strength labour and sorrow; for it is soon cut off, and we fly away.

11 C ine cunoaşte însă tăria mâniei Tale şi teama pe care o insuflă furia Ta?

Who knoweth the power of thine anger? even according to thy fear, so is thy wrath.

12 Î nvaţă-ne să ne numărăm bine zilele, ca să avem parte de o inimă înţeleaptă!

So teach us to number our days, that we may apply our hearts unto wisdom.

13 Î ntoarce-Te, Doamne! Cât vei mai zăbovi ? Ai milă de slujitorii Tăi!

Return, O Lord, how long? and let it repent thee concerning thy servants.

14 D imineaţa satură-ne cu îndurarea Ta, iar noi vom striga de bucurie şi ne vom veseli în toate zilele noastre.

O satisfy us early with thy mercy; that we may rejoice and be glad all our days.

15 Î nveseleşte-ne pentru tot atâtea zile câte ne-ai asuprit şi pentru tot atâţia ani câţi am văzut nenorocirea!

Make us glad according to the days wherein thou hast afflicted us, and the years wherein we have seen evil.

16 S ă se arate slujitorilor Tăi lucrarea Ta şi maiestatea Ta – fiilor lor!

Let thy work appear unto thy servants, and thy glory unto their children.

17 F ie peste noi bunăvoinţa Stăpânului, Dumnezeul nostru. Statorniceşte pentru noi lucrarea mâinilor noastre! Da, statorniceşte lucrarea mâinilor noastre!

And let the beauty of the Lord our God be upon us: and establish thou the work of our hands upon us; yea, the work of our hands establish thou it.