1 F iul meu, fii atent la înţelepciunea mea, ascultă bine cuvintele mele înţelepte,

My son, attend unto my wisdom, and bow thine ear to my understanding:

2 c a să-ţi păstrezi chibzuinţa şi buzele tale să păzească cunoştinţa!

that thou mayest regard discretion, and that thy lips may keep knowledge.

3 B uzele femeii adultere picură miere, şi cuvintele ei sunt mai alunecoase decât untdelemnul,

For the lips of a strange woman drop as an honeycomb, and her mouth is smoother than oil:

4 d ar la urmă sunt mai amare decât pelinul, mai ascuţite ca o sabie cu două tăişuri.

but her end is bitter as wormwood, sharp as a twoedged sword.

5 P icioarele ei coboară la moarte şi paşii ei conduc spre Locuinţa Morţilor.

Her feet go down to death; her steps take hold on hell.

6 E a nu dă atenţie căii care duce la viaţă; căile ei rătăcesc, dar ea nu ştie lucrul acesta.

Lest thou shouldest ponder the path of life, her ways are moveable, that thou canst not know them.

7 A cum, fiilor, ascultaţi-mă şi nu vă îndepărtaţi de la cuvintele mele.

Hear me now therefore, O ye children, and depart not from the words of my mouth.

8 F iule, păstrează-ţi calea departe de a ei, nu te apropia de uşa locuinţei ei,

Remove thy way far from her, and come not nigh the door of her house:

9 p entru ca să nu-ţi dai cinstea altora şi anii tăi unui om nemilos,

lest thou give thine honour unto others, and thy years unto the cruel:

10 p entru ca nu cumva nişte străini să se sature de averea ta şi din munca ta să se îmbogăţească casa altuia,

lest strangers be filled with thy wealth; and thy labours be in the house of a stranger;

11 i ar, la sfârşitul vieţii, să oftezi din greu când carnea şi trupul ţi se vor istovi.

and thou mourn at the last, when thy flesh and thy body are consumed,

12 A tunci vei spune: „Cum am urât eu disciplinarea! Cum a dispreţuit inima mea mustrarea!

and say, How have I hated instruction, and my heart despised reproof;

13 C um am putut să n-ascult glasul învăţătorilor mei şi să n-ascult de cei ce mă îndrumau!

and have not obeyed the voice of my teachers, nor inclined mine ear to them that instructed me!

14 E ra cât pe ce să fiu nenorocit de tot în mijlocul adunării şi comunităţii.“

I was almost in all evil in the midst of the congregation and assembly.

15 B ea apă din puţul tău şi din propriul tău izvor!

Drink waters out of thine own cistern, and running waters out of thine own well.

16 D e ce să se reverse izvoarele tale pe străzi şi râurile tale în locuri publice?

Let thy fountains be dispersed abroad, and rivers of waters in the streets.

17 L asă-le să fie doar ale tale şi nu le împărţi cu străinii.

Let them be only thine own, and not strangers’ with thee.

18 F ie binecuvântată fântâna ta şi bucură-te de soţia tinereţii tale –

Let thy fountain be blessed: and rejoice with the wife of thy youth.

19 c erboaică iubită, căprioară plăcută! Fii îmbătat tot timpul de sânii ei, fii întotdeauna captivat de dragostea ei.

Let her be as the loving hind and pleasant roe; let her breasts satisfy thee at all times; and be thou ravished always with her love.

20 F iul meu, pentru ce să fii atras de o străină? De ce să îmbrăţişezi sânul altei femei?

And why wilt thou, my son, be ravished with a strange woman, and embrace the bosom of a stranger?

21 C ăci umbletele omului sunt înaintea ochilor Domnului şi El cântăreşte toate cărările lui.

For the ways of man are before the eyes of the Lord, and he pondereth all his goings.

22 C el rău va fi prins de înseşi nelegiuirile lui şi va fi legat cu funiile păcatului lui.

His own iniquities shall take the wicked himself, and he shall be holden with the cords of his sins.

23 E l va muri din lipsă de disciplinare şi va rătăci din prea multa lui prostie.

He shall die without instruction; and in the greatness of his folly he shall go astray.