1 I oram, fiul lui Ahab, a început să domnească peste Israel, în Samaria, în al optsprezecelea an al domniei lui Iehoşafat, regele lui Iuda, şi a domnit timp de doisprezece ani.

Now Jehoram the son of Ahab began to reign over Israel in Samaria the eighteenth year of Jehoshaphat king of Judah, and reigned twelve years.

2 E l a făcut ce este rău înaintea Domnului, totuşi nu cum făcuse tatăl său şi mama sa, căci a îndepărtat stâlpul sacru al lui Baal, pe care-l făcuse tatăl său.

And he wrought evil in the sight of the Lord; but not like his father, and like his mother: for he put away the image of Baal that his father had made.

3 E l însă a săvârşit păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nebat, cel care l-a făcut pe Israel să păcătuiască, şi nu s-a depărtat de ele.

Nevertheless he cleaved unto the sins of Jeroboam the son of Nebat, which made Israel to sin; he departed not therefrom.

4 M eşa, regele Moabului, era crescător de oi şi era nevoit să dea regelui lui Israel o sută de mii de miei şi o sută de mii de berbeci cu tot cu lâna lor.

And Mesha king of Moab was a sheepmaster, and rendered unto the king of Israel an hundred thousand lambs, and an hundred thousand rams, with the wool.

5 Î nsă, după moartea lui Ahab, regele Moabului s-a răsculat împotriva regelui lui Israel.

But it came to pass, when Ahab was dead, that the king of Moab rebelled against the king of Israel.

6 R egele Ioram a ieşit atunci din Samaria şi a numărat întregul Israel.

And king Jehoram went out of Samaria the same time, and numbered all Israel.

7 P e urmă a trimis un mesaj lui Iehoşafat, regele lui Iuda, zicând: – Regele Moabului s-a răsculat împotriva mea. Vrei să vii cu mine să luptăm împotriva Moabului? – Vin, a răspuns el. Eu şi cu tine vom fi una, poporul meu ca poporul tău şi caii mei ca ai tăi.

And he went and sent to Jehoshaphat the king of Judah, saying, The king of Moab hath rebelled against me: wilt thou go with me against Moab to battle? And he said, I will go up: I am as thou art, my people as thy people, and my horses as thy horses.

8 P e ce drum vom merge? a întrebat el. – Pe drumul prin pustia Edomului, a răspuns Ioram.

And he said, Which way shall we go up? And he answered, The way through the wilderness of Edom.

9 R egele Israelului, regele lui Iuda şi regele Edomului au plecat. Dar după ce au înaintat, ocolind timp de şapte zile, n-a mai fost apă pentru oştire şi animale.

So the king of Israel went, and the king of Judah, and the king of Edom: and they fetched a compass of seven days’ journey: and there was no water for the host, and for the cattle that followed them.

10 A tunci regele Israelului a zis: – Ah! Domnul i-a chemat pe aceşti trei regi ca să-i dea în mâinile Moabului?

And the king of Israel said, Alas! that the Lord hath called these three kings together, to deliver them into the hand of Moab!

11 D ar Iehoşafat a zis: – Nu este aici nici un profet al Domnului prin care să-L întrebăm pe Domnul ? Atunci unul dintre slujitorii regelui lui Israel a răspuns: – Este aici Elisei, fiul lui Şafat, care obişnuia să toarne apă pe mâinile lui Ilie.

But Jehoshaphat said, Is there not here a prophet of the Lord, that we may enquire of the Lord by him? And one of the king of Israel’s servants answered and said, Here is Elisha the son of Shaphat, which poured water on the hands of Elijah.

12 I ehoşafat a zis: – Cuvântul Domnului este cu el! Atunci regele lui Israel, Iehoşafat şi regele Edomului s-au dus la el.

And Jehoshaphat said, The word of the Lord is with him. So the king of Israel and Jehoshaphat and the king of Edom went down to him.

13 E lisei i-a zis regelui lui Israel: – Ce am eu de-a face cu tine? Du-te la profeţii tatălui tău şi la profeţii mamei tale! – Nu! a răspuns regele Israelului, căci Domnul a chemat pe aceşti trei regi ca să-i dea în mâinile Moabului.

And Elisha said unto the king of Israel, What have I to do with thee? get thee to the prophets of thy father, and to the prophets of thy mother. And the king of Israel said unto him, Nay: for the Lord hath called these three kings together, to deliver them into the hand of Moab.

14 E lisei a zis: – Viu este Domnul Oştirilor, al Cărui slujitor sunt, că, dacă n-aş avea în vedere pe Iehoşafat, regele lui Iuda, pe tine nici nu te-aş băga în seamă şi nici nu m-aş uita la tine.

And Elisha said, As the Lord of hosts liveth, before whom I stand, surely, were it not that I regard the presence of Jehoshaphat the king of Judah, I would not look toward thee, nor see thee.

15 A cum aduceţi-mi un cântăreţ cu o harfă. În timp ce cântăreţul cânta, mâna Domnului a coborât peste Elisei

But now bring me a minstrel. And it came to pass, when the minstrel played, that the hand of the Lord came upon him.

16 ş i el a zis: „Aşa vorbeşte Domnul: «Faceţi în această vale groapă lângă groapă,

And he said, Thus saith the Lord, Make this valley full of ditches.

17 p entru că – aşa vorbeşte Domnul – deşi nu veţi vedea vânt sau ploaie, valea se va umple cu apă şi veţi bea atât voi, cât şi vitele şi animalele voastre.

For thus saith the Lord, Ye shall not see wind, neither shall ye see rain; yet that valley shall be filled with water, that ye may drink, both ye, and your cattle, and your beasts.

18 Î nsă acesta este doar un lucru mărunt pentru Domnul, astfel că El va da şi pe Moab în mâinile voastre.

And this is but a light thing in the sight of the Lord: he will deliver the Moabites also into your hand.

19 V oi veţi nimici toate cetăţile întărite şi toate cetăţile alese, veţi tăia fiecare copac bun, veţi astupa izvoarele de apă şi veţi strica cu pietre fiecare ogor bun.»“

And ye shall smite every fenced city, and every choice city, and shall fell every good tree, and stop all wells of water, and mar every good piece of land with stones.

20 Î n dimineaţa următoare, în timp ce se aducea jertfa, a început să vină dintr-odată apă de pe drumul dinspre Edom, şi pământul s-a umplut de apă.

And it came to pass in the morning, when the meat offering was offered, that, behold, there came water by the way of Edom, and the country was filled with water.

21 A tunci toţi moabiţii, când au auzit că regii vin să lupte împotriva lor, i-au chemat pe toţi aceia care erau în stare să poarte armele, tineri şi bătrâni, şi au stat la hotar.

And when all the Moabites heard that the kings were come up to fight against them, they gathered all that were able to put on armour, and upward, and stood in the border.

22 C ând s-au trezit dis-de-dimineaţă, soarele strălucea deasupra apelor şi moabiţii au văzut în faţa lor apele roşii ca sângele.

And they rose up early in the morning, and the sun shone upon the water, and the Moabites saw the water on the other side as red as blood:

23 „ Acesta este sânge!“ au zis ei. „Regii s-au luptat între ei şi s-au omorât unii pe alţii! Acum, la pradă, Moab!“

and they said, This is blood: the kings are surely slain, and they have smitten one another: now therefore, Moab, to the spoil.

24 D ar când au intrat în tabăra lui Israel, israeliţii s-au ridicat şi i-au bătut pe moabiţi până când aceştia au fugit dinaintea lor. Apoi au pătruns în ţară şi i-au ucis pe moabiţi.

And when they came to the camp of Israel, the Israelites rose up and smote the Moabites, so that they fled before them: but they went forward smiting the Moabites, even in their country.

25 L e-au distrus cetăţile şi toţi bărbaţii au aruncat pietre în toate ogoarele, umplându-le astfel cu pietre. Au astupat toate izvoarele de apă şi au tăiat toţi copacii buni. Mai rămăseseră doar zidurile cetăţii Chir-Hareset, însă prăştiaşii au înconjurat-o şi au cucerit-o.

And they beat down the cities, and on every good piece of land cast every man his stone, and filled it; and they stopped all the wells of water, and felled all the good trees: only in Kir-haraseth left they the stones thereof; howbeit the slingers went about it, and smote it.

26 C ând regele Moabului a văzut că a fost învins în luptă, a luat cu el şapte sute de oameni care luptau cu sabia, cu gând să-şi croiască drum până la regele Edomului, dar n-au putut.

And when the king of Moab saw that the battle was too sore for him, he took with him seven hundred men that drew swords, to break through even unto the king of Edom: but they could not.

27 A tunci a luat pe întâiul său născut, care urma să fie rege în locul lui şi l-a adus ca ardere de tot pe zidul cetăţii. O mare indignare l-a cuprins pe Israel. Drept urmare Israel s-a retras din Moab, întorcându-se acasă.

Then he took his eldest son that should have reigned in his stead, and offered him for a burnt offering upon the wall. And there was great indignation against Israel: and they departed from him, and returned to their own land.