1 E ra un bărbat din Ramatayim-Ţofim, din ţinutul muntos al lui Efraim, numit Elkana. El era fiul lui Ieroham, fiul lui Elihu, fiul lui Tohu, fiul lui Ţuf, şi era efratit.

Now there was a certain man of Ramathaim-zophim, of mount Ephraim, and his name was Elkanah, the son of Jeroham, the son of Elihu, the son of Tohu, the son of Zuph, an Ephrathite:

2 E l avea două soţii. Numele celei dintâi era Ana, iar numele celei de-a doua era Penina. Penina avea copii, dar Ana nu avea.

and he had two wives; the name of the one was Hannah, and the name of the other Peninnah: and Peninnah had children, but Hannah had no children.

3 Î n fiecare an, bărbatul acesta se ducea din cetatea sa la Şilo ca să se închine şi să aducă jertfe Domnului Oştirilor. Acolo slujeau ca preoţi ai Domnului cei doi fii ai lui Eli, Hofni şi Fineas.

And this man went up out of his city yearly to worship and to sacrifice unto the Lord of hosts in Shiloh. And the two sons of Eli, Hophni and Phinehas, the priests of the Lord, were there.

4 Î n ziua în care Elkana aducea jertfa, el dădea câte o parte soţiei sale, Penina, şi tuturor fiilor şi fiicelor pe care le avea de la ea,

And when the time was that Elkanah offered, he gave to Peninnah his wife, and to all her sons and her daughters, portions:

5 d ar Anei îi dădea o parte mai aleasă fiindcă o iubea. Domnul însă o făcuse stearpă.

but unto Hannah he gave a worthy portion; for he loved Hannah: but the Lord had shut up her womb.

6 P otrivnica ei obişnuia s-o necăjească ca s-o facă să se mânie din cauză că Domnul o făcuse stearpă.

And her adversary also provoked her sore, for to make her fret, because the Lord had shut up her womb.

7 P otrivnica ei făcea lucrul acesta în fiecare an. Ori de câte ori se ducea Ana la Casa Domnului, ea o necăjea în felul acesta, iar Ana plângea şi nu mânca nimic.

And as he did so year by year, when she went up to the house of the Lord, so she provoked her; therefore she wept, and did not eat.

8 A tunci Elkana, bărbatul ei, îi spunea: „Ana, de ce plângi şi nu mănânci şi de ce îţi este mâhnită inima? Oare nu preţuiesc eu pentru tine mai mult decât zece fii?“

Then said Elkanah her husband to her, Hannah, why weepest thou? and why eatest thou not? and why is thy heart grieved? am not I better to thee than ten sons?

9 O dată, după ce a mâncat şi a băut la Şilo, Ana s-a ridicat de la locul ei. Preotul Eli şedea pe scaunul său, lângă uşorul porţii Templului Domnului.

So Hannah rose up after they had eaten in Shiloh, and after they had drunk. Now Eli the priest sat upon a seat by a post of the temple of the Lord.

10 E a a început să se roage Domnului cu sufletul amărât şi plângând cu amar.

And she was in bitterness of soul, and prayed unto the Lord, and wept sore.

11 A făcut următorul jurământ, spunând: „ Doamne al Oştirilor, dacă, într-adevăr, vei privi la suferinţa slujitoarei Tale, dacă Îţi vei aduce aminte de mine şi n-o vei uita pe slujitoarea Ta şi dacă-i vei da slujitoarei Tale un fiu, atunci îl voi dărui Domnului pentru toate zilele vieţii lui, iar briciul nu va trece peste capul lui.“

And she vowed a vow, and said, O Lord of hosts, if thou wilt indeed look on the affliction of thine handmaid, and remember me, and not forget thine handmaid, but wilt give unto thine handmaid a man child, then I will give him unto the Lord all the days of his life, and there shall no razor come upon his head.

12 F iindcă ea stătea mult în rugăciune înaintea Domnului, Eli se uita cu atenţie la gura ei.

And it came to pass, as she continued praying before the Lord, that Eli marked her mouth.

13 A na vorbea în inima ei şi numai buzele i se mişcau, fără să i se audă vocea. Atunci Eli, crezând că este beată,

Now Hannah, she spake in her heart; only her lips moved, but her voice was not heard: therefore Eli thought she had been drunken.

14 i -a vorbit astfel: – Femeie, cât timp vei mai fi beată? Lasă-te de vin!

And Eli said unto her, How long wilt thou be drunken? put away thy wine from thee.

15 A na i-a răspuns: – Stăpânul meu, nu sunt beată, ci sunt o femeie cu duhul întristat. N-am băut nici vin şi nici băutură tare, ci îmi vărsam sufletul înaintea Domnului.

And Hannah answered and said, No, my lord, I am a woman of a sorrowful spirit: I have drunk neither wine nor strong drink, but have poured out my soul before the Lord.

16 S ă nu o consideri pe slujitoarea ta drept o femeie stricată, căci din prea multa mea durere şi supărare am vorbit până acum.

Count not thine handmaid for a daughter of Belial: for out of the abundance of my complaint and grief have I spoken hitherto.

17 A tunci Eli i-a zis: – Mergi în pace şi Dumnezeul lui Israel să răspundă cererii pe care I-ai făcut-o.

Then Eli answered and said, Go in peace: and the God of Israel grant thee thy petition that thou hast asked of him.

18 A na i-a răspuns: – Fie ca slujitoarea ta să găsească bunăvoinţă la tine! Spunând acestea, femeia a plecat. A început să mănânce şi faţa ei n-a mai fost mâhnită.

And she said, Let thine handmaid find grace in thy sight. So the woman went her way, and did eat, and her countenance was no more sad.

19 Î n dimineaţa următoare s-au trezit devreme cu toţii, s-au închinat înaintea Domnului, după care s-au întors acasă, în Rama. Elkana a cunoscut-o pe soţia sa, iar Domnul Şi-a adus aminte de ea.

And they rose up in the morning early, and worshipped before the Lord, and returned, and came to their house to Ramah: and Elkanah knew Hannah his wife; and the Lord remembered her.

20 A stfel, după o vreme, Ana a rămas însărcinată şi a născut un băiat pe care l-a numit Samuel, căci ea spunea: „De la Domnul l-am cerut.“

Wherefore it came to pass, when the time was come about after Hannah had conceived, that she bare a son, and called his name Samuel, saying, Because I have asked him of the Lord.

21 E lkana a plecat cu toată familia lui ca să aducă Domnului jertfa anuală şi ca să-şi împlinească jurământul.

And the man Elkanah, and all his house, went up to offer unto the Lord the yearly sacrifice, and his vow.

22 A na însă nu s-a dus, ci i-a spus soţului ei: – După ce-l voi înţărca pe băiat, îl voi aduce şi-l voi înfăţişa înaintea Domnului, unde va locui pentru totdeauna.

But Hannah went not up; for she said unto her husband, I will not go up until the child be weaned, and then I will bring him, that he may appear before the Lord, and there abide for ever.

23 E lkana, soţul ei, i-a răspuns: – Fă ceea ce crezi că este bine! Rămâi până îl vei înţărca. Fie numai ca Domnul să-Şi împlinească cuvântul! Femeia a rămas şi a alăptat copilul până l-a înţărcat.

And Elkanah her husband said unto her, Do what seemeth thee good; tarry until thou have weaned him; only the Lord establish his word. So the woman abode, and gave her son suck until she weaned him.

24 D upă ce l-a înţărcat pe băiat, l-a luat cu ea, împreună cu un taur de trei ani, o efă de făină şi un burduf cu vin şi l-a adus la Casa Domnului, în Şilo; copilul era mic.

And when she had weaned him, she took him up with her, with three bullocks, and one ephah of flour, and a bottle of wine, and brought him unto the house of the Lord in Shiloh: and the child was young.

25 D upă ce au jertfit taurul, l-au adus pe băiat la Eli.

And they slew a bullock, and brought the child to Eli.

26 A na i-a zis lui Eli: – Oh, stăpânul meu! Viu este sufletul tău că eu sunt femeia care stătea aici, lângă tine, rugându-se Domnului.

And she said, Oh my lord, as thy soul liveth, my lord, I am the woman that stood by thee here, praying unto the Lord.

27 P entru copilul acesta mă rugam, iar Domnul mi-a dăruit ceea ce am cerut de la El.

For this child I prayed; and the Lord hath given me my petition which I asked of him:

28 D e aceea îl dăruiesc Domnului. Pentru toate zilele vieţii lui, el va fi dăruit Domnului. Ei s-au închinat acolo Domnului.

therefore also I have lent him to the Lord; as long as he liveth he shall be lent to the Lord. And he worshipped the Lord there.