1 S inguraticul caută ce-i place lui însuşi; el sfidează orice înţelepciune.

Through desire a man, having separated himself, seeketh and intermeddleth with all wisdom.

2 C el prost nu-şi găseşte plăcerea în învăţătură, ci doar în a-şi face cunoscută părerea.

A fool hath no delight in understanding, but that his heart may discover itself.

3 C ând vine cel rău, vine şi dispreţul şi o dată cu ruşinea, vine şi ocara.

When the wicked cometh, then cometh also contempt, and with ignominy reproach.

4 C uvintele gurii unui om sunt ca nişte ape adânci; izvorul înţelepciunii este ca un pârâu curgător.

The words of a man’s mouth are as deep waters, and the wellspring of wisdom as a flowing brook.

5 N u este bine să fii părtinitor cu cel rău, sau să nedreptăţeşti pe cel nevinovat la judecată.

It is not good to accept the person of the wicked, to overthrow the righteous in judgment.

6 B uzele prostului aduc ceartă şi gura lui cere lovituri.

A fool’s lips enter into contention, and his mouth calleth for strokes.

7 G ura celui prost îi aduce ruina şi buzele lui sunt o cursă pentru sufletul lui.

A fool’s mouth is his destruction, and his lips are the snare of his soul.

8 C uvintele bârfitorului sunt ca nişte prăjituri; ele alunecă până în adâncul stomacului.

The words of a talebearer are as wounds, and they go down into the innermost parts of the belly.

9 C ine este leneş în lucrul lui este confrate cu cel ce distruge.

He also that is slothful in his work is brother to him that is a great waster.

10 N umele Domnului este un turn tare; cel drept fuge în el şi este protejat.

The name of the Lord is a strong tower: the righteous runneth into it, and is safe.

11 A verea este o cetate întărită pentru cel bogat; şi-o închipuie ca pe un zid înalt.

The rich man’s wealth is his strong city, and as an high wall in his own conceit.

12 Î nainte de pieire omul se îngâmfă, dar smerenia merge înaintea gloriei.

Before destruction the heart of man is haughty, and before honour is humility.

13 C ine răspunde fără să fi ascultat face o prostie şi îşi atrage ruşinea.

He that answereth a matter before he heareth it, it is folly and shame unto him.

14 D uhul omului îl încurajează când este bolnav, dar cine poate sprijini un duh zdrobit?

The spirit of a man will sustain his infirmity; but a wounded spirit who can bear?

15 M intea celor cu discernământ dobândeşte cunoştinţă şi urechea celor înţelepţi caută învăţătură.

The heart of the prudent getteth knowledge; and the ear of the wise seeketh knowledge.

16 U n dar deschide uşi celui ce îl oferă şi-l duce înaintea celor mari.

A man’s gift maketh room for him, and bringeth him before great men.

17 P rimul care-şi apără cauza pare că are dreptate, până vine altul şi-i pune întrebări.

He that is first in his own cause seemeth just; but his neighbour cometh and searcheth him.

18 A runcarea sorţului pune capăt neînţelegerilor şi decide între cei puternici.

The lot causeth contentions to cease, and parteth between the mighty.

19 U n frate nedreptăţit este mai greu de câştigat decât o cetate întărită şi neînţelegerile sunt ca porţile închise ale unei cetăţi.

A brother offended is harder to be won than a strong city: and their contentions are like the bars of a castle.

20 D in rodul gurii lui omul îşi satură fiinţa şi din venitul buzelor lui se satură.

A man’s belly shall be satisfied with the fruit of his mouth; and with the increase of his lips shall he be filled.

21 V iaţa şi moartea stau în puterea limbii, iar cei ce o iubesc îi vor mânca roadele.

Death and life are in the power of the tongue: and they that love it shall eat the fruit thereof.

22 C el ce-şi găseşte o soţie găseşte ce este bine şi primeşte astfel o favoare de la Domnul.

Whoso findeth a wife findeth a good thing, and obtaineth favour of the Lord.

23 S ăracul vorbeşte implorând milă, dar bogatul răspunde cu asprime.

The poor useth intreaties; but the rich answereth roughly.

24 C ine are mulţi prieteni poate ajunge la ruină, dar există un amic care ţine la tine mai mult decât un frate.

A man that hath friends must shew himself friendly: and there is a friend that sticketh closer than a brother.