1 S inguraticul caută ce-i place lui însuşi; el sfidează orice înţelepciune.

Примхливий шукає сваволі, стає проти всього розумного.

2 C el prost nu-şi găseşte plăcerea în învăţătură, ci doar în a-şi face cunoscută părerea.

Нерозумний не хоче навчатися, а тільки свій ум показати.

3 C ând vine cel rău, vine şi dispreţul şi o dată cu ruşinea, vine şi ocara.

З приходом безбожного й ганьба приходить, а з легковаженням сором.

4 C uvintele gurii unui om sunt ca nişte ape adânci; izvorul înţelepciunii este ca un pârâu curgător.

Слова уст людини глибока вода, джерело премудрости бризкотливий потік.

5 N u este bine să fii părtinitor cu cel rău, sau să nedreptăţeşti pe cel nevinovat la judecată.

Не добре вважати на обличчя безбожного, щоб праведного повалити на суді.

6 B uzele prostului aduc ceartă şi gura lui cere lovituri.

Уста нерозумного тягнуть до сварки, а слова його кличуть бійки.

7 G ura celui prost îi aduce ruina şi buzele lui sunt o cursă pentru sufletul lui.

Язик нерозумного загибіль для нього, а уста його то тенета на душу його.

8 C uvintele bârfitorului sunt ca nişte prăjituri; ele alunecă până în adâncul stomacului.

Слова обмовника мов ті присмаки, і вони сходять у нутро утроби.

9 C ine este leneş în lucrul lui este confrate cu cel ce distruge.

Теж недбалий у праці своїй то брат марнотратнику.

10 N umele Domnului este un turn tare; cel drept fuge în el şi este protejat.

Господнє Ім'я сильна башта: до неї втече справедливий і буде безпечний.

11 A verea este o cetate întărită pentru cel bogat; şi-o închipuie ca pe un zid înalt.

Маєток багатому місто твердинне його, і немов міцний мур ув уяві його.

12 Î nainte de pieire omul se îngâmfă, dar smerenia merge înaintea gloriei.

Перед загибіллю серце людини високо несеться, перед славою ж скромність.

13 C ine răspunde fără să fi ascultat face o prostie şi îşi atrage ruşinea.

Хто відповідає на слово, ще поки почув, то глупота та сором йому!

14 D uhul omului îl încurajează când este bolnav, dar cine poate sprijini un duh zdrobit?

Дух дійсного мужа виносить терпіння своє, а духа прибитого хто піднесе?

15 M intea celor cu discernământ dobândeşte cunoştinţă şi urechea celor înţelepţi caută învăţătură.

Серце розумне знання набуває, і вухо премудрих шукає знання.

16 U n dar deschide uşi celui ce îl oferă şi-l duce înaintea celor mari.

Дарунок людини виводить із утиску, і провадить її до великих людей.

17 P rimul care-şi apără cauza pare că are dreptate, până vine altul şi-i pune întrebări.

Перший у сварці своїй уважає себе справедливим, але прийде противник його та й дослідить його.

18 A runcarea sorţului pune capăt neînţelegerilor şi decide între cei puternici.

Жереб перериває сварки, та відділює сильних один від одного.

19 U n frate nedreptăţit este mai greu de câştigat decât o cetate întărită şi neînţelegerile sunt ca porţile închise ale unei cetăţi.

Розлючений брат протиставиться більше за місто твердинне, а сварки, немов засуви замку.

20 D in rodul gurii lui omul îşi satură fiinţa şi din venitul buzelor lui se satură.

Із плоду уст людини насичується її шлунок, вона насичується плодом уст своїх.

21 V iaţa şi moartea stau în puterea limbii, iar cei ce o iubesc îi vor mânca roadele.

Смерть та життя у владі язика, хто ж кохає його, його плід поїдає.

22 C el ce-şi găseşte o soţie găseşte ce este bine şi primeşte astfel o favoare de la Domnul.

Хто жінку чеснотну знайшов, знайшов той добро, і милість отримав від Господа.

23 S ăracul vorbeşte implorând milă, dar bogatul răspunde cu asprime.

Убогий говорить благально, багатий же відповідає зухвало.

24 C ine are mulţi prieteni poate ajunge la ruină, dar există un amic care ţine la tine mai mult decât un frate.

Є товариші на розбиття, та є й приятель, більше від брата прив'язаний.